Dispozitivele de tip smartwatch și brățările de fitness au trecut de la simpla monitorizare a activității fizice la colectarea unor parametri medicali complexi. Deși oferă o cantitate uriașă de date, specialiștii subliniază că nu toate informațiile sunt semnificative pentru sănătatea utilizatorului. Există riscul ca monitorizarea excesivă a somnului, a numărului de pași sau a nivelului de stres să devină o sursă de preocupare inutilă și anxietate.
Pentru ca datele colectate să aibă o utilitate medicală reală, medicul Michael Joyner de la Clinica Mayo propune trei criterii esențiale de evaluare. Acestea vizează faptul că indicatorii trebuie să fie măsurabili, să fie cu adevărat relevanți pentru sănătate și să permită implementarea unor acțiuni concrete. Dacă lipsesc aceste elemente, informațiile colectate pot fi interesante din punct de vedere teoretic, însă nu influențează rezultatele pe termen lung.
Un exemplu de indicator avansat este variabilitatea ritmului cardiac (HRV), care măsoară variațiile dintre bătăile inimii în milisecunde. Deși HRV poate fi un predictor al stării de sănătate, valorile trebuie interpretate în raport cu nivelul obișnuit al fiecărei persoane, nu prin comparație cu un prag universal. Medicii avertizează că nu există o intervenție validată prin care un utilizator să poată corecta direct o valoare HRV scăzută.
În ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, indicatorii clasici precum tensiunea arterială și nivelul colesterolului rămân prioritari. Medicul Nicolae Florescu, cardiolog la Spitalul MedLife Polisano, exprimă scepticism față de anumite funcții noi, precum evaluarea rigidității arteriale prin dispozitive smart. De asemenea, medicul Ami Bhatt de la Colegiul American de Cardiologie subliniază că istoricul pacientului și stilul de viață oferă date mult mai relevante decât un singur parametru izolat.
Monitorizarea constantă poate duce la fenomenul de „orthosomnia”, o stare în care obsesia pentru obținerea unui somn perfect, bazată pe datele ceasului, afectează calitatea odihnei. Deși aceste tehnologii pot ajuta pacienții cu cardiopatii congenite prin monitorizarea ritmului cardiac sau a saturației oxigenului, ele nu înlocuiesc consultația medicală. Utilizatorii sunt încurajați să urmărească tendințele pe termen lung și să nu ignore percepția proprie asupra stării de bine.
Utilizarea acestor tehnologii a cunoscut o creștere accelerată în România. Conform datelor Eurostat, în 2024, aproximativ 24,96% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat un ceas inteligent sau o brățară de fitness în ultimele trei luni. Această cifră reprezintă o evoluție majoră față de anul 2020, când proporția utilizatorilor era de doar 8%, fiind însă sub media europeană de 29,9%.