Vânzările de pompe de căldură în Europa au înregistrat o creștere semnificativă în prima parte a anului 2025, pe fondul instabilității pieței de energie. Conform datelor furnizate de Asociația Europeană a Pompelor de Căldură (EHPA), proprietarii de locuințe din 12 țări europene au achiziționat 1,16 milioane de unități, o cifră superioară celor 1,05 milioane înregistrabile în prima jumătate a anului precedent. Această tendire reflectă o schimbare în preferințele de încălzire ale consumatorilor europeni.
Instabilitatea pieței petroliere a acționat ca un principal motor de creștere pentru tehnologia de transfer termic. Închiderea de facto a strâmtorii Ormuz de către Iran a perturbat grav fluxul de transporturi de petrol și gaze, ceea ce a împins prețul țițeiului la nivelul de 126 de dolari pe baril la sfârșitul lunii aprilie. Această volatilitate a prețurilor la combustibili fosili a accelerat adoptarea unor soluții de încălzire și răcire care nu depind de arderea acestora.
Comisia Europeană a intervenit prin planuri de încurajare a guvernelor UE pentru a facilita tranziția către surse regenerabile. După atacurile americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie, care au declanșat războiul, Bruxelles-ul a propus reducerea taxelor pe electricitate. Scopul este ca taxa pe electricitate să nu depășească nivelul celui pe gaze, oferind astfel un avantaj competitiv sistemelor care utilizează energia electrică pentru a transfera căldura.
Eficiența economică a acestor dispozitive este strâns legată de reglementările fiscale locale. EHPA a subliniat că popularitatea sistemelor de încălzire depinde în mare măsură de prețul energiei electrice, observându-se că vânzările cresc acolo unde taxele pe electricitate au fost reduse. În Germania, de exemplu, existența unei scheme de subvenționare a transformat pompele de căldură în tehnologia de încălzire numărul unu, impulsionând instalările masive.
Datele privind creșterea cererii vizează un grup de 12 țări europene, printre care se numără Austria, Belgia, Elveția, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia și Suedia. Aceste piețe reflectă o diversitate de răspunsuri la criza energetică, de la subvenții directe până la modificări ale taxelor de rețea. Bruxelles-ul urmărește ca noile structuri de taxare să recompenseze opțiunile de consum flexibile, precum pompele de căldură.
Contextul energetic european este marcat de o tranziție accelerată către alternativele la combustibilii fosili. În acest peisaj, lichiditatea piețelor de energie, precum cea observată pe platformele de tranzacționare, contribuie la formarea transparentă a prețurilor. Această transparență, alături de deciziile guvernamentale privind taxarea electricității, influențează direct decizia consumatorilor finali de a investi în tehnologii de eficiență energetică pentru locuințe.