Echipa care dezvoltă limbajul de programare PHP a semnalat două vulnerabilități critice, marcate cu un scor de 9,2 din 10 pe scala de severitate, pe 21 octombrie. Aceste breșe permit unui atacator să preia controlul unui server de la distanță, fără a avea nevoie de un cont sau de o parolă. PHP este un limbaj fundamental, utilizat în spatele a milioane de site-uri și aplicații web, de la magazine online la portalurile instituțiilor.
Situația este alarmantă, deoarece breșele au fost utilizate în atacuri reale la doar câteva zile de descoperire. Conform datelor furnizate de ENISA, în anul 2025 au fost identificate peste 48.000 de vulnerabilități software, cifra fiind cu 22% mai mare față de anul precedent. În peste 60% din cazurile în care s-a putut determina sursa intruziunii, atacatorii au exploatat tocmai astfel de breșe de securitate.
Impactul acestor atacuri asupra societății este direct, afectând servicii esențiale precum sănătatea sau transportul. În România, incidentul ransomware asupra sistemului Hipocrate din februarie 2024 a afectat zeci de spitale, iar în iulie 2026, un atac asupra ANCPI a blocat platforma e-Terra timp de aproape o lună. Aproape trei sferturi dintre organizațiile vizate de atacuri furnizează servicii esențiale sau importante pentru populație.
Pentru a gestiona riscul, ANIS propune implementarea listelor SBOM (Software Bill of Materials), care funcționează ca o etichetă pentru componentele software. Această măsură ar permite identificarea rapidă a componentelor vulnerabile în cadrul aplicațiilor complexe. De asemenea, se recomandă evitarea dependenței de un singur furnizor prin utilizarea standardelor deschise, facilitând actualizarea sau înlocuirea sistemelor fără a bloca activitatea instituțiilor publice.
Pe plan legislativ, Uniunea Europeană a introdus reglementări precum NIS2, DORA și Cyber Resilience Act pentru a crește reziliența digitală. Din 11 septembrie 2026, producătorii vor fi obligați să raporteze vulnerabilitățile exploatate activ în termen de 24 de ore. ANIS solicită însă crearea unei platforme naționale unice de raportare, pentru a evita duplicarea eforturilor și a reduce costurile de conformitate prin automatizarea fluxului de informații.
Securitatea cibernetică rămâne o provocare constantă, fiind influențată de evoluția inteligenței artificiale și de amenințarea calculatoarelor cuantice. Organizațiile din sectoarele finanțe, telecomunicații, energie și sănătate ar trebui să își inventarizeze sistemele de criptare până în 2028. Modernizarea infrastructurii prin principii de tip secure-by-design este esențială pentru a menține competitivitatea și încrederea în mediul digital național.