Cercetătorii australieni au descoperit o metodă prin care zațul de cafea poate fi transformat într-un ingredient util pentru industria construcțiilor. Prin intermediul unui proces special de încălzire, acest deșeu organic poate fi utilizat pentru a crește rezistența la compresiune a betonului cu până la 30%. Inovația vizează atât gestionarea deșeurilor, cât și protejarea resurselor naturale utilizate masiv în sectorul infrastructurii.
Procesul tehnologic implică utilizarea pirolizei, o metodă prin care zațul este supus unei temperaturi de peste 350 de grade Celsius în absența oxigenului. Această procedură transformă materia organică într-un material bogat în carbon, numit biochar, care poate fi integrat în amestecul de beton. Cercetătorii au observat că prelucrarea la o temperatură de 500 de grade Celsius nu oferă aceleași performanțe de rezistență observate la nivelul inferior.
Echipa de cercetare a testat deja tehnologia în proiecte de infrastructură, inclusiv în localitatea Gisborne, din statul Victoria, unde au fost construite porțiuni de trotuar. Un alt proiect de modernizare a drumurilor în Pakenham a utilizat acest tip de beton îmbunătățit. Conform estimărilor furnizate de constructorul BildGroup, utilizarea materialului a permis valorificarea unui volum de zaț echivalent cu aproximativ 140.000 de cafele și economisirea a peste trei tone de nisip.
Deși rezultatele sunt pozitive, specialiștii subliniază necesitatea unor teste suplimentare pentru a evalua rezistența pe termen lung a materialului. Sunt necesare studii privind comportamentul betonului în condiții de îngheț și dezgheț, precum și în contact cu apa sau în urma uzurii cauzate de frecare. Universitatea RMIT lucrează deja cu un partener comercial pentru a analiza viabilitatea producerii și comercializării acestui noul ingredient la scară industrială.
Jie Li, inginer la Universitatea RMIT, a explicat faptul că extragerea continuă de nisip din albiile și malurile râurilor are un impact major asupra mediului. Adoptarea principiilor economiei circulare ar putea reduce cantitatea de deșeuri organice trimise la gropile de gunoi și ar proteja resursele naturale. Cercetarea, publicată în Journal of Cleaner Production, explorează și posibilitatea utilizării altor deșeuri, precum resturile lemnoase sau produsele agricole.
La nivel global, se estimează că aproximativ 10 miliarde de kilograme de zaț de cafea sunt generate în fiecare an. Majoritatea acestor deșeuri ajung în gropile de gunoi, unde descompunerea lor eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră, precum metanul și dioxidul de carbon. Implementarea soluției propuse de cercetătorii australieni ar putea diminua atât amprenta de carbon, cât și presiunea asupra rezervelor de nisip din întreaga lume.