Instituțiile bancare sancționate de Consiliul Concurenței pentru manipularea indicatorului ROBOR au inițiat proceduri juridice pentru contestarea amenzilor. Cele zece bănci vizate de sancțiuni, care trebuie să plătească statului suma de 3,7 miliarde de lei, au solicitat instanțelor de judecată ca procesele să se desfășoare în regim de secretizare. Această cerere vizează lipsa prezenței presei și a publicului la ședințele de judecată.
Conform informațiilor din domeniu, aproape toate băncile implicate au făcut această solicitare de închidere a proceselor, având BCR în fruntea acestui demers. Singura instituție bancară care nu a cerut secretizarea ședințelor este CEC. Această mișcare juridică este interpretată ca o tentativă de a evita fenomenul de „shame and blame”, evitând astfel expunerea publică în urma investigațiilor care au dus la sancțiuni.
Conflictul juridic implică și o controversă privind rolul BNR în acest dosar. Piperea a declarat că BNR a decis să intervină în favoarea băncilor în toate procesele, acționând în defavoarea Consiliului Concurenței. Această situație este descrisă ca o confruntare între două instituții publice, în care una dintre ele pare să apere interesele unor corporații private în cadrul disputelor judiciare.
În acest context, Consiliul Concurenței intenționează să publice raportul său oficial pentru a permite opiniei publice accesul la detaliile descoperite de inspectorii instituției. Piperea a anunțat că va depune cereri de intervenție în favoarea Consiliului Concurenței, reprezentând 15 persoane fizice și o societate. Aceste măsuri sunt luate în vederea echilibrării proceselor în care băncile încearcă să suspende sancțiunile aplicate.
Băncile vizează suspendarea deciziilor de sancționare, însă procesul de contestare este unul complex. Cererea de secretizare vizează în special ședințele unde se judecă cererile de suspendare a amenzilor record. Dacă instanțele vor accepta solicitarea, detaliile despre modul în care a fost manipulat ROBOR ar putea rămâne protejate de regimul de confidențialitate, limitând transparența față de consumatori.
Sancțiunile de 3,7 miliarde de lei impuse de Consiliul Concurenței reprezintă unele dintre cele mai mari amenzi aplicate în sectorul financiar din România. Aceste măsuri de reglementare vizează corectarea mecanismelor de stabilire a dobânzilor, un aspect critic pentru stabilitatea pieței creditelor. Deciziile finale ale instanțelor vor determina dacă aceste sume vor fi efectiv încasate de bugetul de stat.