Finanțările cu componente de sustenabilitate în România înregistrează o tendință de creștere, în ciuda incertitudinilor politice care au afectat piața la nivel global. Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România, a subliniat că nevoia de date pentru bănci se traduce direct în condiții de finanțare specifice. Această evoluție este susținută de un interes pragmatic al companiilor pentru reducerea costurilor operaționale și adaptarea la noile cerințe de producție.
La nivelul companiilor medii și mari din România, ING Bank România a oferit anul trecut 1,8 miliarde euro în finanțări cu componente de sustenabilitate. Din următoarele date raportate, în primul semestru al anului 2026, instituția a alocat suma de 800 milioane euro pentru astfel de proiecte. Alexandra Maier Ranetti a observat că, deși piața globală a cunoscut un punct maxim în 2022, urmează o revenire constantă începând cu anul 2025.
Sectorul persoanelor fizice arată, de asemenea, o schimbare de comportament în ceea ce privește eficiența energetică a locuințelor. Dacă la sfârșitul anului trecut doar 40,8% dintre clienții care accesau credite ipotecare aveau o clasă energetică bună, acest procent a crescut peste 50% în prima jumătate a anului. Această evoluție indică o preocupare reală pentru renovări și pentru reducerea facturilor prin proiecte de eficiență energetică.
Banca utilizează instrumente precum Sustainability-Linked Loan pentru a sprijini tranziția clienților către practici mai verzi. Alexandra Maier Ranetti a menționat că ING nu mai finanțează anumite industrii sau activități, cum ar fi noile exploatări de combustibil fosil, deoarece acestea nu se încadrează în parametrii de sustenabilitate. Un alt model de succes este Sustainable Supply Chain Finance, aplicat de exemplu în cazul companiei Veolia pentru a îndrepta furnizorii.
Pe lângă finanțările directe, instituția este implicată în proiecte sociale și educaționale, precum programul Banometru, realizat împreună cu Asociația Educație pentru Viață Reală. De asemenea, există parteneriate precum Platforma de Mediu pentru București, care reunește peste 60 de proiecte locale, de la grădini comunitare până la Parcul Natural Văcărești. Aceste inițiative vizează îmbunătățirea calității vieții urbane și oferirea de utilitate concretă consumatorilor.
Tranziția către o economie verde este susținută și de reglementări europene stricte, precum directiva Omnibus, care impune standarde de raportare și transparență. În România, acest proces este accelerat de nevoia companiilor de a reduce expunerea la riscurile climatice și la volatilitatea prețurilor la energie. Adoptarea tehnologiilor precum panourile fotovoltaice devine o măsură de protecție a business-ului prin scăderea cheltuielilor cu consumul de energie.