Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție marchează cel mai ridicat nivel de insolvențe din România de la anul 2018 încoace, conform unei analize realizate de CITR pe baza estimărilor ONRC. Tendința indică o schimbare a profilului riscului în economia națională, cu o concentrare tot mai mare a dificultăților financiare asupra entităților de mari dimensiuni.
Segmentul companiilor mari este cel care experimentează cea mai puternică presiune, numărul celor cu active de peste 1 milion de euro crescând cu 65%. Mai alarmant este faptul că numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură s-a mai mult decât dublat, marcând o creștere de 141%. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, avertizează că acest fenomen schimbă natura riscului, deoarece companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor, iar eșecul acestora poate transmite dificultățile în lanț prin întreruperea plăților.
Sectoarele agricultura și construcțiile sunt principalele responsabile pentru această creștere, concentrând aproape 90% din numărul suplimentar de insolvențe față de anul precedent. În agricultura românească, numărul procedurilor a crescut cu 52,5%, sectorul devenind al doilea cel mai puțin profitabil din economie. În acest domeniu, rata creditelor neperformante a urcat semnificativ, de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. Construcțiile au înregistrat, la rândul lor, o creștere de peste 10%, depășind pragul de 1.000 de companii în insolvență.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul prezintă cea mai rapidă accelerare a insolvențelor, cu o creștere de 21,8%, unde județul Vaslui și-a dublat numărul de proceduri. Alte județe cu creșteri ample sunt Bacăul, cu 48,5%, și Suceava, cu 42,1%, alături de Bistrița-Năsăud și Vrancea. Singura regiune care înregistrează o scădere a numărului de insolvențe este Nord-Vestul, cu un recul de 5,7%, afectând în special județele Cluj, Bihor și Sălaj. Bucureștiul rămâne principalul centru de insolvență, cu peste 860 de cazuri, reprezentând 18% din totalul național.
Riscul de propagare este accentuat în România deoarece creditul furnizorului reprezintă o sursă principală de finanțare pentru multe firme. Companiile subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciare, ceea ce face ca insolvența unei entități mari să afecteze direct lichiditatea furnizorilor. În perioadele de încetinire economică, lipsa acestor „amortizori” financiari poate duce la un efect de domino. Instrumentele de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, sunt menționate ca soluții esențiale pentru salvarea afacerilor încă viabile.
Evoluția insolvențelor reflectă o perioadă de ajustare a marjelor de profit și de creștere a îndatorării în mediul de afaceri. În contextul economic actual, stabilitatea lanțurilor de aprovizionare depinde direct de capacitatea companiilor mari de a absorbi șocurile financiare și de a menține plățile către parteneri. Monitorizarea indicatorilor de creditare și a restanțelor comerciale rămâne crucială pentru evaluarea sănătății economice a întregului ecosistem de afaceri din România.