Omul de afaceri Iulian Stanciu a analizat dificultățile pe care le poate întâmpina România în fața competiției internaționale, în special în raport cu China. În urma unei vizite în fabrici și depozite chinezești, acesta a subliniat că modelul de producție de masă chinez este imposibil de replicat în contextul local. Diferențele de productivitate și de regim de muncă creează un avantaj competitiv masiv pentru producătorii asiatici, pe care România nu îl poate egala prin metodele actuale.
Iulian Stanciu a explicat faptul că în China se lucrează aproximativ 13 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, existând chiar cazuri de 7 zile din 7. Această intensitate, combinată cu salarii care sunt la jumătate față de cele din România, duce la un cost pe operațiune de aproximativ 10 ori mai mic. În opinia sa, singura modalitate prin care companiile românești ar putea aborda această provocare este prin tehnologizare masivă, robotizare și automatizare, mutând rolul oamenilor către controlul și programarea sistemelor.
În loc să concureze pe toate fronturile, Iulian Stanciu recomandă alegerea unor domenii specifice unde România deține resurse și competențe. Unul dintre punctele forte identificate este sectorul energetic, care are potențialul de a transforma țara într-un exportator net de energie în următorii 2-3 ani. Această disponibilitate energetică ar putea servi drept input pentru dezvoltarea unor industrii cu valoare adăugată mai mare, precum agricultura procesată sau producția de tehnologie și cipuri.
Un alt pilon de dezvoltare propus este sectorul IT, care are deja o contribuție semnificativă la PIB-ul României. Totuși, omul de afaceri subliniază că majoritatea angajaților din acest domeniu lucrează pentru companii care dețin proprietatea intelectuală în altă parte. Pentru a crește valoarea adăugată, România trebuie să treacă de la furnizarea de servicii la dezvoltarea propriului produs și a proprietății intelectuale, proces care necesită o strategie clară și o legislație adecvată.
Pentru a susține acest proces de creștere, Iulian Stanciu a evidențiat nevoia critică de capital în zona privată, menționând că stocul disponibil de capital este pe ultimul loc în Europa. El a recomandat utilizarea fondurilor de venture capital și a private equity pentru a acoperi acest gap financiar. De asemenea, a subliniat importanța asociațiilor precum ANIS pentru a crea un ecosistem de investitori de tip angel și pentru a asigura o voce unitară în dialogul cu guvernul.
Contextul economic general indică provocări majore pentru stabilitatea financiară a țării. Conform estimărilor FMI, economia României ar putea scădea cu 0,5% în anul 2026, în timp ce inflația medie ar putea depăși pragul de 8%. Aceste prognoze subliniază importanța implementării unor strategii de creștere bazate pe valoare adăugată și pe utilizarea eficientă a resurselor interne pentru a proteja economia națională în fața volatilității globale.