Piața imobiliară din România traversează o transformare profundă a modului în care proprietarii aleg locuințele, trecând de la conceptul de proprietate pe termen lung la achiziții adaptate etapelor de viață. Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro, a subliniat că locuința nu mai este văzută ca un spațiu în care oamenii vor să îmbătrânească, ci ca o soluție temporară. Această schimbare de mentalitate apare într-un context în care suprafețele apartamentelor noi au scăzut cu 4-5% în ultimii ani.
În București, tendința de micșorare a suprafețelor este vizibilă în datele recente, în timp ce prețurile au înregistrat o creștere de aproape 50%. Garsonierele medii din blocurile noi au scăzut de la 38 la 37 de metri pătrați, apartamentele cu două camere au coborât de la 57 la 55 de metri pătrați, iar cele cu trei camere au trecut de la 83 la 80 de metri pătrați. Daniel Crainic explică faptul că sub presiunea prețurilor, dezvoltatorii tind să reducă spațiul, însă cumpărătorii sunt protejați de definițiile legale ale tipurilor de locuințe.
Pentru a compensa pierderea de suprafață, accentul se pune pe ergonomie și pe dotări tehnice moderne. Aproape 80% din locuințele noi dispun de încălzire în pardoseală, comparativ cu doar 46% în urmă cu trei ani, iar ponderea proiectelor cu panouri fotovoltaice a crescut de la 3% la 18%. De asemenea, 83% dintre apartamentele noi listate pentru vânzare în 2026 vor proveni din ansambluri care cuprind peste 60 de unități, o creștere față de 62% în anul 2023.
Accesibilitatea financiară rămâne o provocare majoră, având în vedere că venitul net lunar necesar pentru creditarea unui apartament cu două camere a crescut de la 7.163 lei acum trei ani la 9.678 lei la finalul verii. Deși salariul mediu net a crescut cu aproape 37% în aceeași perioadă, costurile de construcție și prețul terenurilor rămân factori determinanți. Daniel Crainic menționează că un upgrade imobiliar, precum trecerea la un spațiu mai mare sau spre zonele periurbane, este o strategie logică pentru a răspunde nevoilor de familie.
Conceptul de „oraș de 15 minute”, care promovează serviciile în proximitate, este considerat utopic în București și Cluj, deși este realizabil în orașe precum Timișoara, Brașov, Sibiu sau Iași. Problema principală identificată este dificultatea de a avea școlile aproape de locuințe, ceea ce alimentează traficul urban. Această situație depinde mai mult de administrație decât de dezvoltatori, deoarece lipsa unei garanții a calității educației de la o școală la alta anulează avantajele proximității.
Evoluția pieței imobiliare este strâns legată de dinamica prețurilor și a costurilor de construcție, care sunt influențate de prețul materialelor și al forței de muncă. În contextul economic actual, deciziile de investiții în locuințe sunt influențate nu doar de disponibilitatea creditelor, ci și de capacitatea de adaptare a spațiului la nevoile de consum și de eficiență energetică pe termen scurt.