Fenomenul numit prezenteism, care descrie situația angajaților prezenți la birou, dar incapabili să se concentreze din cauza durerilor de spate sau a epuizării, reprezintă o pierdere financiară majoră pentru companii. Aceste ore de muncă pierdute nu apar în rapoartele oficiale de absenteism, însă impactul lor asupra randamentului este direct. Specialistii din resurse umane avertizează că costul acestui fenomen depășește adesea cel al concediilor medicale, deoarece pierderile sunt invizibile în bugetele standard ale organizațiilor.
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că durerea lombară este una dintre principaleele cauze de dizabilitate. În paralel, depresia și anxietatea generează pierderi de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari pe an în productivitate. Pentru o companie, aceste cifre se traduc concret prin proiecte întârziate, erori operaționale, creșterea fluctuației de personal și costuri suplimentare aferente proceselor de recrutare pentru a înlocui forța de muncă afectată.
Mediul de lucru la birou amplifică riscurile de sănătate prin statul prelungit pe scaun și utilizarea ecranelor la înălțimi nepotrivite. Aceste factori, combinați cu un stres constant, afectează coloana, umerii și încheieturile angajaților. De asemenea, o alimentație haotică, caracterizată prin consumul de cafea în locul meselor regulate, duce la oboseală și scăderi de atenție în a doua jumătate a zilei de lucru, procesul de degradare fiind unul cumulativ pe parcursul anilor.
O companie cu 100 de angajați poate pierde, în medie, trei zile pe an per persoană din cauza problemelor musculo-scheletice. Dacă se ia în calcul un cost de 400 de lei pe zi lucrată, pierderea anuală ajunge la 120.000 de lei, fără a include scăderea randamentului în zilele în care angajații sunt prezenți, dar suferă de dureri. Un program de prevenție care reușește să reducă aceste pierderi la jumătate se poate amortiza, în mod regulier, în mai puțin de un an.
Investiția în sănătatea angajaților poate include pauze active de câteva minute pe oră, sesiuni de mobilitate și evaluări ergonomice ale posturilor de lucru. Alte direcții eficiente sunt educația nutrițională pentru susținerea concentrației și accesul rapid la specialiști, precum kinetoterapeutul. Aceste măsuri nu sunt exclusiv pentru companiile mari; întreprinderile mici și mijlocii pot implementa ghiduri de ergonomie sau reguli de pauze active pentru a evita pierderile cauzate de absențe și scăderea performanței.
În contextul actual al pieței muncii din România, unde specialiștii sunt greu de găsit și de păstrat, sănătatea a devenit un criteriu de alegere a angajatorului, alături de salariu. Companiile care nu investesc în bunăstarea oamenilor riscă să plătească de două ori: o dată prin scăderea productivității zilnice și a doua oară prin costurile necesare pentru înlocuirea angajaților care aleg să plece din organizație.