Interesele companiilor germane care vizează piața din România au suferit schimbări semnificative în raport cu anul 2026. Securitatea energetică, siguranța lanțurilor de aprovizionare și gestionarea costurilor au urcat în topul priorităților pentru investitori. Deși România rămâne competitivă prin costul muncii, companiile străine solicită acum certitudini privind evoluția veniturilor salariale pe termen lung, analizând ritmul de creștere observat în ultimul deceniu pentru a prognoza viitorul investițiilor.
Lipsa de continuitate a reformelor reprezintă o problemă structurală majoră în comparație cu alte economii regionale. Sebastian Metz, director general al AHK România, a indicat faptul că România are nevoie de stabilitate în taxare, în politica fiscală și în reglementări pentru a fi competitivă. Comparativ cu Polonia, Cehia și Ungaria, țara are încă un potențial de îmbunătățire semnificativ în ceea ce privește predictibilitatea administrației publice și viteza proceselor de digitalizare.
Deciziile de investiții, fie că este vorba despre proiecte imobiliare sau unități de producție, sunt influențate direct de nivelul regional. Sebastian Metz explică faptul că investitorii analizează disponibilitatea terenurilor, forța de muncă și puterea de cumpărare a populației locale. În acest context, el îndeamnă administrațiile din sudul și estul țării să fie proactive și să nu mai aștepte inițiative de la nivelul central de la București pentru a atrage capital.
Prezența României la EXPO REAL München a evidențiat o distribuție neechilibrată a reprezentării administrative pe harta investițiilor. În timp ce Primăria Oradea, Regiunea Mureș și Agenția pentru Dezvoltare Regională Cent au fost prezente, există o lipsă de vizibilitate pentru zonele din sud și est. Sebastian Metz solicită autorităților locale să fie mai active și mai vizibile pentru a putea prezenta întreaga țară în fața dezvoltatorilor, arhitecților și consultanților internaționali.
Antreprenorii români sunt sfătuiți să monitorizeze oportunitățile din Republica Moldova, unde agenda de reforme pentru aderarea la UE avansează rapid. Sectorul IT, cercetarea-dezvoltare și centrele de servicii partajate sunt extrem de dinamice în acea regiune. De asemenea, există un potențial major legat de cele 1,8 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru infrastructura energetică, drumuri și căi ferate, oferind perspective noi pentru companiile de logistică.
România traversează o perioadă de consolidare a poziției sale internaționale, fiind deja membră NATO și UE, având intrarea în Schengen în 2025 și urmând aderarea la OCDE. Infrastructura de transport, un punct critic pentru economie, arată un progres vizibil prin construcția de noi autostrăzi. Această evoluție este esențială pentru conectivitatea țării și pentru susținerea fluxurilor comerciale internaționale într-un context regional complex.