Datele oficiale publicate de INS arată că produsul intern brut al României a crescut în termeni reali cu 0,8% în anul 2025, depășind ușor estimarea provizorie de 0,7%. În termeni nominali, economia a ajuns la o valoare de 1.929,9 miliarde de lei, depășind cu 13,5 miliarde de lei calculele inițiale. Această evoluție marchează al treilea an consecutiv de încetinire a ritmului de creștere, după valorile de 4,9% în 2022, 2,5% în 2023 și 1,1% în 2024.
Analiza realizată de Frames evidențiază o concentrare extremă a activității economice în sectorul construcțiilor, care a contribuit cu 0,7 puncte procentuale din totalul creșterii de 0,8 puncte. Volumul de activitate în acest domeniu a crescut cu 6,9%, iar ponderea sa în PIB a fost revizuită de la 8,6% la 10,7%. Astfel, sectorul construcțiilor cântărește acum aproape cât două treimi din industria națională, fiind principalul motor al economiei.
În contrast, restul segmentelor economice au prezentat performanțe slabe sau negative. Industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a scăzut cu 0,1%, necontribuind la expansiunea economică, în timp ce comerțul, transporturile și HoReCa au înregistrat o scădere de 0,4%. Serviciile profesionale, tehnice și administrative au scăzut cu 4,1%, exercitând o presiune negativă asupra PIB-ului prin scăderea de 0,3 puncte. Sectorul IT&C și agricultura au fost singurele alte contribuții pozitive, cu avansuri de 4,3% și 6,9%.
Din perspectiva cererii, formarea brută de capital fix a fost motorul principal, crescând cu 3,6% și aducând 0,9 puncte procentuale la PIB. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au avut o evoluție modestă, de doar 0,5%, în timp ce exportul net a afectat negativ economia cu 0,4 puncte. Această scădere a fost cauzată de faptul că importurile, cu un avans de 4,5%, au crescut mai rapid decât exporturile, care au înregistrat o creștere de 4,2%.
Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că modelul economic actual este vulnerabil, deoarece dependența de un singur sector susținut de fonduri publice și europene este riscantă. În 2026, industria a continuat să fie sub presiune, cu valoarea adăugată reală la doar 74% din nivelul anului 2019. În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%, singurul segment pozitiv fiind energia.
România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de 0,8%, într-un context în care industria a stagnat și consumul total a scăzut ușor. Această evoluție reflectă o tranziție dificilă a economiei către un model bazat pe investiții masive în infrastructură, susținute de fondurile europene, în timp ce alte sectoare tradiționale de producție pierd competitivitate.
Prognozele pentru anul 2027 indică o posibilă revenire a creșterii între 1,7% și 2,5%, depinzând de patru factori majori: investițiile, apărarea, energia și consumul. Programul SAFE pentru apărare, cu o alocare de 16,7 miliarde de euro, și extracția de gaze din Neptun Deep în 2027 sunt văzute ca oportunități pentru reindustrializare. Totuși, stabilitatea fiscală și predictibilitatea legislativă rămân principalele temeri ale managerilor de companii.