Sectorul construcțiilor a fost principalul motor al economiei românești în anul 2025, generând aproape întreaga creștere a Produsului Intern Brut. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), economia a crescut cu 0,8% în termeni reali, în timp ce construcțiile au contribuit singure cu 0,7 puncte procentuale din acest avans. Această evoluție subliniază o dependență majoră de un singur sector, susținut în mare parte de fonduri publice și europene, într-un context în care alte ramuri economice au stagnat sau au scăzut.
Analiza realizată de Frames indică faptul că activitatea din construcții a crescut cu 6,9%, ceea ce a dus la o revizuire a ponderei acestui sector în PIB de la 8,6% la 10,7%. În acest scenariu, sectorul construcțiilor cântărește acum aproape cât două treimi din industria națională. Alte contribuții pozitive au venit de la IT&C, cu un avans de 4,3% și o contribuție de 0,3 puncte, precum și de la agricultura, care a înregistrat o creștere de 6,9%, aducând 0,2 puncte la evoluția PIB-ului.
În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind la creșterea economică generală. Serviciile profesionale, tehnice și administrative au raportat un declin de 4,1%, aducând o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale. De asemenea, comerțul, transporturile și sectorul HoReCa au scăzut cu 0,4%, reflectând o presiune economică ce afectează diverse ramuri de activitate, în ciuda avansului general al PIB-ului nominal, care a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei.
Pe partea de cerere, investițiile au reprezentat motorul principal, formarea brută de capital fix crescând cu 3,6% și aducând 0,9 puncte procentuale. Totuși, exportul net a avut o contribuție negativă de 0,4 puncte procentuale, deoarece importurile, cu un avans de 4,5%, au crescut mai rapid decât exporturile, care au avansat cu 4,2%. Consumul gospodăriilor a rămas aproape static, înregistrând o creștere de doar 0,5%, ceea ce indică o limitare a dinamismului economic prin intermediul cheltuielilor populației.
Situația industriei rămâne critică, valoarea adăugată reală din acest sector coborând în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul anului 2019. Deși volumele produse de companii au scăzut mai puțin, cu circa 14%, profitabilitatea este afectată de costurile ridicate cu energia, forța de muncă și finanțarea. În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 4,8%, singurul segment pe plus fiind cel al energiei.
România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de 0,8%, într-un context în care industria a stagnat și consumul total a scăzut ușor, conform datelor furnizate de INS. Această evoluție a marcat o perioadă de fragilitate, în care dependența de investițiile finanțate prin fonduri europene a compensat declinul altor sectoare cheie, precum comerțul sau serviciile, care au fost afectate de factori precum majorarea TVA și scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor.