Economia României traversează o perioadă de încetinire a ritmului de creștere, fiind susținută aproape exclusiv de sectorul construcțiilor. Datele furnizate de INS arată că PIB-ul a crescut anul trecut cu 0,8% în termeni reali, un nivel care marchează al treilea an consecutiv de decelerare după creșterile de 4,9% în 2022 și 2,5% în 2023. Această evoluție indică o fragilitate structurală, deoarece motorul economic actual este extrem de concentrat pe un singur segment de activitate.
Construcțiile au reprezentat motorul principal al expansiunii, aducând singure 0,7 puncte procentuale din totalul de 0,8 puncte de creștere a PIB-ului. Volumul de activitate în acest sector a crescut cu 6,9%, iar ponderea sa în economia națională a fost revizuită la 10,7%, depășind aproape două treimi din valoarea industriei. În contrast, industria, care generează 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind efectiv la creșterea economică generală a țării.
Situația industriei este îngrijorătoare, valoarea adăugată reală din acest sector coborând în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul din 2019. Deși producția raportată de companii a scăzut mai puțin, cu circa 14%, diferența sugerează că firmele câștigă tot mai puțin din volumele produse, fiind presate de costurile cu energia, forța de muncă și finanțarea. În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, în timp ce industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 4,8%.
Pe partea de cerere, investițiile au fost principalul factor de susținere, formarea brută de capital fix crescând cu 3,6% și aducând 0,9 puncte procentuale la PIB. Totuși, alte sectoare au performanțe negative, precum serviciile profesionale, tehnice și administrative, care au scăzut cu 4,1%, trăgând PIB-ul în jos cu 0,3 puncte. Comerțul, transporturile și HoReCa au înregistrat o scădere de 0,4% anul trecut, iar în prima jumătate a anului 2026, acest segment a scăzut cu 3,9%.
Prognozele pentru anul 2027 indică o potențială revenire a creșterii economice, cu estimări cuprinse între 1,7% și 2,5%. Această revenire depinde de patru vectori majori: tranziția investițiilor de la PNRR la fondurile de coeziune, utilizarea creditelor SAFE pentru apărare, extracția gazelor din Neptun Deep și scăderea inflației. Dacă programul de apărare va genera comenzi în uzinele locale, acesta ar putea facilita o reindustrializare reală, în loc să amplifice deficitul comercial prin achiziții de echipamente importate.
Evoluția economică a României este marcată de o dependență critică de fondurile europene și de proiectele de infrastructură. În contextul în care sectorul construcțiilor a crescut cu 12,3% în primul semestru al anului 2026, aproape dublând ritmul din 2025, economia rămâne vulnerabilă la orice schimbare de politică fiscală sau la scăderea investițiilor publice.