Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că economia României traversează o perioadă marcată de riscuri de stagflație, perspective recesioniste și inflație persistentă. Într-o analiză publicată la 25 octombrie 2026, acesta subliniază că șocurile energetice și dezechilibrele bugetare cronice limitează spațiul de manevră al politicii monetare. Contextul economic actual este complicat de prețurile energiei și de o cerere internă slabă, factori care pot prelungi perioada de menținere a ratelor dobânzilor la niveluri ridicate.
Rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% începând cu luna august 2024, iar Cosmin Marinescu estimează că această stare se va prelungi probabil cu încă o serie de trimestre. România este pe cale să marcheze un record european în ceea ce privește o politică monetară staționară. Deși în 2025 BNR a evitat majorarea dobânzii, în ciuda unei inflații care a depășit 10% pentru mai multe luni, decizia a fost luată pentru a nu accentua contracția activității economice într-un context de creștere a impozitelor indirecte.
Analiza evidențiază o problemă structurală privind stabilitatea prețurilor, România având cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune de la adoptarea strategiei de țintire în 2005. În ultimii 21 de ani, inflația s-a situat în intervalul țintei doar în șase ani, adică în mai puțin de o treime din această perioadă. Această evoluție este comparativ mai defavorabilă decât în alte economii, unde numărul anilor cu inflație peste țintă a fost semnificativ mai mic, cum este cazul Cehiei sau al Poloniei.
Dezechilibrele bugetare reprezintă un factor critic de vulnerabilitate, având în vedere că în anul 2024 România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Cosmin Marinescu a descris expansiunea bugetară din acel an ca fiind un impuls de tip „helicopter money”, care a alimentat cererea și a accentuat fragilitatea economiei. Aceste deficite și creșterea datoriei publice reduc capacitatea statului de a răspunde la noi șocuri și contribuie la menținerea unor costuri ridicate de finanțare.
Din cauza schimbării direcției politicii fiscal-bugetare, dinamica creditării a încetinit vizibil în perioada recentă. Ritmul de creștere a creditului neguvernamental a scăzut de la 8,8% în 2024 la 6,2% în 2025, în timp ce creditul de consum a înregistrat o scădere de la 17,4% la 11,1% în aceeași perioadă. Această evoluție reflectă diminuarea impulsului asupra consumului și necesitatea unei analize mai profunde a masei monetare pentru a identifica riscurile inflaționiste.
Consolidarea fiscală rămâne principala provocare pentru stabilitatea macroeconomică a României în anii următori. Reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice sunt considerate esențiale pentru a extinde spațiul de manevră al politicilor economice și pentru a asigura o creștere sustenabilă. Fără o disciplină fiscală riguroasă, stabilitatea prețurilor și investițiile productive vor rămâne dificil de realizat în contextul actual de incertitudine globală.