Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat necesitatea unei evaluări periodice a strategiilor de politică monetară, argumentând că nicio abordare nu trebuie considerată imuabilă. Într-un context global marcat de volatilitate extremă, acesta a avertizat că transformarea unui cadru de analiză într-un mecanism decizional automat poate fi periculoasă. Strategia trebuie să evite capcana prociclicității, asigurând un echilibru între reacția insuficientă, care poate dezancora anticipațiile, și reacția excesivă, ce poate amplifica efectele negative asupra economiei.
Cosmin Marinescu a evidențiat riscurile abordărilor mecaniciste, care se bazează pe semnale conjuncturale și reacții standard, oferind soluții pe termen scurt, dar costisitoare pe termen lung. Într-o economie afectată de șocuri severe, dezechilibre bugetare cronice și datorii publice mari, politica monetară are nevoie de o recalibrare prin perspective mai largi. Această schimbare este esențială pentru menținerea stabilității macrofinanciare și pentru evitarea deciziilor care pot accentua instabilitatea economică prin efecte prociclice.
Analizând situația din România, viceguvernatorul a menționat perioada lungă de menținere a ratei dobânzii la 6,5%, o stare de „înghețare” a politicii monetare care a durat de peste doi ani. Această strategie staționară nu reprezintă o lipsă de reacție, ci se bazează pe evaluarea constantă a decalajului dintre cererea și oferta agregată. BNR a luat în calcul riscurile legate de traiectoria inflației și presiunile de pe canalul prețurilor produselor energetice, în ciuda efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere.
În ceea ce privește eficiența strategiei de țintire a inflației, Cosmin Marinescu a prezentat date care indică o performanță modestă în România. În cei 21 de ani de la adoptarea acestui regim în 2005, inflația s-a situat în intervalul țintei doar în 6 ani, adică sub o treime din perioadă. Această realitate plasează România într-o poziție dificilă față de partenerii regionali, având cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar din Uniunea Europeană.
Viceguvernatorul a comparat evoluția prețurilor din România cu cea din Cehia, Polonia și Ungaria, subliniind că procesul de dezinflație a fost mai dificil și mai volatil. Deși strategia de țintire a contribuit la stabilizarea prețurilor față de perioada pre-2005, frecvența abaterilor de la țintă indică limite de eficiență. România se distinge prin inflație persistentă, fiind influențată de șocuri externe, de politicile fiscale și de dinamica salarială care menține presiunile asupra prețurilor.
Eficiența politicii monetare este influențată direct de interacțiunea cu politica fiscală și de capacitatea de a ancora anticipațiile economice. În România, deși inflația a cunoscut salturi, anticipațiile au rămas ancorate pe termen mediu. Totuși, volatilitatea prețurilor rămâne un factor critic, fiind determinată nu doar de deciziile BNR, ci și de șocurile energetice, de modificările administrative de prețuri și de evoluția maselor monetare în economie.