Datoria publică la nivel mondial se îndreaptă către niveluri care nu au mai fost întâlnite de la perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Kristalina Georgieva, șefa FMI, a avertizat miercuri, la Singapore, că această datorie ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Această evoluție pune presiune pe statele puternic îndatorate, care nu se mai pot baza exclusiv pe creșterea economică pentru a rezolva problemele de finanțe publice.
Principala sursă a acumulării datoriei este reprezentată de cele mai mari economii dezvoltate. În acest context, instituția internațională cere guvernelor să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a reface spațiul fiscal. Ajustarea bugetară devine o provocare majoră, deoarece costurile de finanțare sunt deja în creștere, făcând imposibilă revenirea la perioada în care deficitele puteau fi compensate prin dobânzi foarte mici și o creștere economică solidă.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani au ajuns la niveluri semnificative în anumite regiuni economice. În SUA, Germania și Japonia, aceste randamente au atins cele mai înalte valori din 2007, 2009, respectiv 1996. Creșterea acestor costuri obligă guvernele să refinanțeze datoriile existente sau să contracte noi împrumuturi sub condiții mai nefavorabile. FMI pledează pentru o disciplină mai strictă a cheltuielilor publice pentru a proteja economiile de eventuale șocuri viitoare.
Pe plan monetar, Kristalina Georgieva a considerat că recentele majorări de dobândă efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei sunt extrem de potrivite. Pentru multe economii, ar putea fi necesară menținerea unei politici monetare cu o orientare „prudent restrictivă”. Această recomandare vine într-un moment în care economia este influențată simultan de presiunea inflaționistă a energiei și de impulsul economic generat de investițiile masive în inteligența artificială.
Riscurile legate de prețul energiei rămân ridicate, petrolul tranzacționându-se în jurul valorii de 100 de dolari pe baril. Această cifră depășește nivelul de 89 de dolari pe baril utilizat de FMI în prognozele din iulie, când se estima o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Kristalina Georgieva a subliniat că, chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă.
Inteligența artificială reprezintă un factor esențial pentru poziția țărilor în economia mondială, putând majora ritmul de creștere cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Totuși, boom-ul construcției infrastructurii pentru AI are un efect inflaționist și poate genera un șoc dacă investitorii vor fi dezamăgiți de randamente. Alte riscuri identificate includ pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și dificultatea de a controla modelele avansate de AI.