România a ocupat pozițiile de la final în Uniunea Europeană în ceea ce privește evoluția productivității muncii în al doilea trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele furnizate de Eurostat arată o performanță slabă a indicatorilor economici naționali în raport cu restul statelor membre. În funcție de metoda de calcul utilizată, țara se situează pe penultima poziție când se face referire la numărul de persoane, însă ocupă ultimul loc atunci când calculul este raportat la numărul de ore lucrate.
Analizând modificările anuale raportate la numărul de lucrători, România a înregistrat o scădere de -0,8%, fiind una dintre cele trei singure state membre cu valori negative. Celelalte două țări cu evoluție negativă în acest segment sunt Irlanda, cu -1%, și Italia, cu -0,4%. La polul opus al acestui indicator se află Slovenia, care a obținut un avans de +4,5%, urmată de Danemarca, cu +3,6%, și Lituania, care a înregistrat o creștere de +3,5%.
Când se analizează productivitatea raportată la numărul de ore lucrate, România se situează pe ultimul loc din Uniunea Europeană, înregistrând o scădere de -1,2%. Această performanță negativă este înregistrată într-un context în care Slovenia a obținut cel mai mare avans, de +5,8%, urmată de Danemarca, cu +3,5%, și Lituania, cu +3,4%. Celelalte state europene care au prezentat scăderi în acest segment sunt Spania și Italia, cu valori marginale, alături de Cehia, cu -0,8%, și Portugalia, cu -0,5%.
Evoluția acestui indicator reprezintă o problemă majoră pentru economia română, afectând atât competitivitatea produselor și serviciilor autohtone pe piața unică, cât și posibilitatea de a crește veniturile lucrătorilor într-un context inflaționist. Scăderea competitivității este relevantă și pentru deficitul de cont curent cronic de care suferă țara. De asemenea, situația pune sub semnul întrebării sustenabilitatea majorărilor salariale și a creșterii nivelului de trai, precum și capacitatea de a asigura contribuțiile de asigurări sociale necesare pentru pensii.
Datele pentru productivitatea muncii industriale indică o tendință îngrijorătoare, conform buletinului nr.6/2026 al BNR. După o perioadă de stagnare în anul 2022, s-au înregistrat două ani de declin consecutiv, cu -3,3% în 2023 și -1,5% în 2024. Deși în 2025 a existat o revenire timidă, datele operative de pe baze lunare pentru anul 2026 arată o evoluție insuficientă, rezultatul fiind semnificativ mai slab decât cel înregistrat în urmă cu patru ani.
Evoluția indicatorilor de productivitate în România se încadrează într-un context macroeconomic complex, marcat de presiuni asupra bugetelor de stat și a stabilității economice. Scăderea eficienței muncii poate limita marja de manevră a autorităților în gestionarea cheltuielilor publice și a veniturilor fiscale, influențând direct capacitatea de finanțare a serviciilor publice și a sistemului de protecție socială pe termen lung.