Banca Mondială estimează că economia României va trece printr-o perioadă dificilă în anul 2026, când produsul intern brut (PIB) ar putea scădea cu 0,5%. Această prognoză negativă vine într-un context în care țara implementează cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune. Scăderea este atribuită direct măsurilor de consolidare fiscală și impactului costurilor mai mari cu energia asupra activității economice naționale.
Procesul de ajustare bugetară vizează reducerea deficitului fiscal cu aproape două puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6% din PIB în anul 2026. Această scădere a deficitului va fi realizată prin implementarea unor măsuri specifice privind veniturile și printr-un control mult mai strict asupra cheltuielilor curente ale statului. În ciuda acestor constrângeri, investițiile publice vor rămâne la un nivel ridicat, în jur de 8% din PIB.
Din perspectiva finanțării, fondurile europene vor susține peste 70% din cheltuielile de investiții ale României. Banca Mondială menționează că, deși costurile de împrumut ale statelor au crescut în Europa și Asia Centrală din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, România ar putea beneficia de o creștere mai moderată a costurilor de finanțare. Acest lucru ar putea reflecta o îmbunătățire a percepției pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală depuse de autorități.
După declinul estimat pentru 2026, prognozele indică o revenire a creșterii economice în anii următori. Banca Mondială anticipează că economia ar putea crește cu aproximativ 1,7% în 2027 și cu 2% în 2028, susținută de o redresare a veniturilor reale și de încetinirea inflației. Totuși, consolidarea fiscală va continua să limiteze cererea internă, în timp ce economia încearcă să treacă la un model de creștere bazat pe investiții.
România se profilează ca fiind singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va înregistra o contracție în 2026. Pentru comparație, Bulgaria este estimată să aibă o creștere de 2,6%, Croația de 2,2%, iar Polonia de 3,6%. La nivel regional, economia Europei și Asiei Centrale este estimată să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, din cauza prețurilor la energie și a incertitudinii.
Evoluția economică este influențată și de riscurile structurale, precum dependența de industria auto, care reprezintă aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României. Pe lângă aceste riscuri, contextul macroeconomic este marcat de volatilitatea prețurilor la energie și de provocările legate de productivitate. În acest cadru, adoptarea tehnologiei de inteligență artificială este văzută ca o soluție potențială pentru compensarea presiunilor demografice și a scăderii productivității.