Banca Mondială estimează că economia României va intra în recesiune în anul 2026, cu o contracție de 0,5%. Această previziune vine în contextul unei ajustări fiscale ambițioase, prin care țara intenționează să reducă deficitul bugetar cu aproape două puncte procentuale, ajungând la un nivel de aproximativ 6% din PIB. Această mișcare este considerată cea mai dură consolidare a finanțelor publice din regiunea Europa și Asia Centrală.
Procesul de consolidare fiscală va pune presiune pe cererea internă, factor care, împreună cu costurile ridicate ale energiei, va împinge activitatea economică pe minus. Banca Mondială a revizuit prognoza de la stagnare, la o scădere efectivă, deși anticipează o revenire la creștere în anii următori. Pentru anul 2027, instituția prevede un avans de 1,7%, urmat de o creștere de 2% în anul 2028, susținută de redresarea veniturilor reale și de scăderea inflației.
În ciuda măsurilor de reducere a deficitului, investițiile publice vor fi menținute la un nivel de aproximativ 8% din PIB. Banca Mondială subliniază că fondurile europene vor acoperi peste 70% din cheltuielile de investiții, evitând astfel o tăiere drastică a capitalului. Această strategie de a menține investițiile în timp ce se reduce deficitul ar putea îmbunătăți percepția piețelor financiare asupra României, într-un moment în care costurile de finanțare sunt în creștere regională.
Economia românească rămâne vulnerabilă la fluctuațiile industriei auto europene, sector care reprezintă circa 17% din exporturile de mărfuri ale țării. Automobilele constituie mai mult de jumătate din totalul exporturilor aferente acestui segment, fiind expuse la încetinirea economiei europene și la o concurență sporită pe piețele externe. Totodată, proiectul energetic Neptun Deep, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, este văzut ca un element de schimbare a profilului energetic, producția de gaze fiind așteptată în 2027.
La nivel regional, România se distinge negativ față de alte economii din Europa Centrală. Pentru Bulgaria este prognozată o creștere de 2,6%, Croația va înregistra un avans de 2,2%, iar Polonia va crește cu 3,6%. În ansamblu, ritmul de creștere în regiunea Europa și Asia Centrală este estimat să scadă de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, din cauza incertitudinilor și a prețurilor la energie.
Această prognoză de scădere a economiei românești în 2026 este singura de acest fel raportată pentru regiune. În timp ce alte țări mențin o traiectorie de creștere pozitivă, România se confruntă cu necesitatea unei reforme structurale prin care trece de la un model bazat pe consum la unul bazat pe investiții, într-un context de consolidare fiscală necesară pentru sustenabilitatea bugetului.