Un nou studiu coordonat de FMI avertizează că perioadele de criză ale costului vieții pot duce la creșteri mai frecvente ale prețurilor la alimente și energie. Instituția financiară internațională a analizat strategiile guvernamentale din ultimele trei decenii pentru a atenua aceste șocuri de preț. Analiza subliniază că așteptările inflaționiste pe termen scurt și mediu au crescut în timpul crizelor și au rămas semnificativ peste nivelurile anterioare, chiar și la trei ani de la declanșarea acestora.
Noul model economic propus de FMI evidențiază o diferență de 0,8 puncte procentuale față de indicatorul standard de măsurare a inflației. Această discrepanță sugerează că un număr suplimentar de 23 de milioane de persoane au ajuns sub pragul sărăciei extreme în perioada 2021-2024, față de estimările anterioare. Chiara Maggi, economistul FMI care a coordonat studiul inclus în raportul „World Economic Outlook”, a explicat că aceste crizi afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea socială.
În ceea ce privește măsurile de protecție, FMI consideră că transferurile țintite reprezintă cea mai bună metodă de a proteja cetățenii vulnerabili fără a altera semnalele transmise de prețuri. Alte intervenții, precum controlul prețurilor sau reducerea taxelor pe consum, ar putea costa guvernele de trei până la șase ori mai mult. Mai grav, subvențiile acordate producătorilor ar putea costa de 22 de ori mai mult, fiind considerate o metodă ineficientă de gestionare a crizei.
Subvențiile pentru producători pot reduce costurile unor bunuri destinate exportului, ceea ce obligă contribuabilii interni să subvenționeze, practic, consumatorii din străinătate. Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, notează că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză gravă. Aceasta este generată de impactul cumulativ al prețurilor la petrol, nivelurile mari de îndatorare, costurile de finanțare și efectele fenomenului meteorologic super El Nino.
Situația economică este agravată de faptul că creșterea economică generală în țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie. Shantayanan Devarajan a îndemnat statele să implementeze reforme menite să stimuleze creșterea economică și să limiteze daunele provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această instabilitate este alimentată și de evenimentele geopolitice recente, precum invazia rusească în Ucraina din 2022 și conflictul din Orientul Mijlociu izbucnit anul acesta.
Contextul economic global rămâne fragil, în condiții în care marile instituții de monitorizare avertizează asupra riscurilor de recesiune sau încetinire. De exemplu, Banca Mondială estimează o scădere economică de 0,5% în România pentru anul 2026. Aceste proiecții de scădere a activității economice subliniază dificultatea de a menține stabilitatea prețurilor și a nivelului de trai în fața șocurilor externe și a costurilor ridicate de finanțare.