Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a publicat marți minutul ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, prin care temperează așteptările privind viitorul economic. Conform documentului, activitatea economică ar urma să înregistreze o redresare în semestrul al doilea al anului 2026, însă acest proces va avea un ritm mai modest față de previziunile anterioare. Membrii Consiliului au observat că această evoluție va fi susținută de un aport însemnat din sectorul agriculturii în cadrul trimestrului III.
Analiza BNR indică faptul că evoluția economiei în trimestrul III ar putea fi mai slabă comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această deteriorare a perspectivei este atribuită în principal ritmului formării brute de capital fix, conform indicatorilor disponibili. În același timp, exportul net poate avea un impact contracționist, deoarece în iulie 2026 dinamica exporturilor de bunuri și servicii a scăzut mai mult decât cea a importurilor, făcând ca ecartul dintre acestea să devină ușor negativ.
Situația balanței comerciale și a contului curent a fost menționată ca fiind sub presiune în documentul oficial. Deficitul balanței comerciale și-a accelerat creșterea anuală în prima lună a trimestrului III, iar deficitul de cont curent a înregistrat o mărire considerabilă a variației anuale față de trimestrul anterior. Această evoluție este cauzată de o deteriorare severă a balanțelor veniturilor, fapt care contribuie la o imagine economică mai complexă pentru restul anului.
În ceea ce privește perioada recentă, economia a stagnat în trimestrul II 2026, după ce în primele trei luni ale anului a înregistrat o contracție de 0,1%. Deși contracția anuală a economiei s-a redus la -0,4% în trimestrul II, de la -1,2% în trimestrul precedent, această ameliorare a fost determinată aproape integral de formarea brută de capital fix. Pe de altă parte, consumul gospodăriilor populației a continuat să își accentueze scăderea față de perioada comparabilă din anul trecut.
Riscurile și incertitudinile rămân ridicate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice, care pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor. Membrii Consiliului au subliniat că aceste factori pot influența activitatea firmelor și inflația la nivel european și mondial. În acest context, absorbția fondurilor europene este considerată esențială pentru atenuarea efectelor consolidării bugetare și pentru susținerea potențialului de creștere economică a țării.
Decizia de politică monetară a BNR a vizat menținerea stabilității ratelor de dobândă în contextul acestor previziuni. Consiliul de administrație a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost fixată la 7,50%, în timp ce dobânda la facilitatea de depozit a rămas la nivelul de 5,50% pe an.