Așteptările inflaționiste ale analiștilor financiar-bancari au crescut semnificativ în ultimele luni, revenind în august și septembrie aproape de limita superioară a intervalului țintă stabilit de BNR, care este de 3,5%. În același timp, percepțiile consumatorilor privind evoluția prețurilor s-au deteriorat, deși în cazul companiilor anticipațiile inflaționiste pe termen scurt s-au redus pe parcursul trimestrului al treilea. Banca Centrală a decis menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,50%.
Conform minutei ședinței Consiliului de Administrație al BNR din 8 octombrie, rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această evoluție va depăși valorile prevăzute în prognoza de pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa o inflație de 6,1% în decembrie 2026 și o scădere ulterioară la 2,8% în iunie 2028. Membrii Consiliului consideră că balanța riscurilor pentru inflație rămâne înclinată în sus pe termen scurt.
Înrăutățirea perspectivei inflaționiste este cauzată de factori de tip șoc pe partea ofertei, în special prin scumpirea combustibililor și a energiei. De asemenea, creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare, este influențată de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an. Un alt factor determinant este evoluția cursului de schimb, deoarece deprecierea puternică a leului în luna septembrie va duce la o creștere a costurilor importurilor.
Analiza activității economice indică o redresare în semestrul al doilea al anului 2026, însă aceasta este mai modestă decât se anticipa anterior, cu un aport de la agricultură în trimestrul al treilea. Exportul net a redevenit contracționist în trimestrul al doilea al anului 2026, deoarece volumul importurilor de bunuri și servicii a crescut puternic față de primul trimestru, depășind exporturile care au stagnat. Totuși, devalorizarea leului din septembrie ar putea inversa această tendință prin ieftinirea exporturilor.
Evoluția economiei în trimestrul al treilea din 2026 a fost afectată de o prăbușire a investițiilor private în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. În contrast, investițiile publice au rămas susținute de volumul record de finanțări provenite din fondurile europene, precum PNRR și cele de coeziune. Din cauza acestui ritm scăzut al formării brute de capital fix, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt tendințele de scădere, înregistrând creșteri în perioada menționată.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru înțelegerea dinamicii prețurilor și a stabilității cursului de schimb. În contextul volatilității piețelor globale, deciziile privind politicile monetare sunt influențate direct de variațiile costurilor energiei și de echilibrul dintre exporturi și importuri. Aceste variabile determină atât puterea de cumpărare a populației, cât și capacitatea de investiții a companiilor din economia națională.