România a prezentat dificultăți persistente în menținerea inflației în intervalul stabilit de Banca Națională a României, conform unei analize publicate de Cosmin Marinescu. Viceguvernatorul BNR a evidențiat că, în cei 21 de ani de aplicare a strategiei de țintire a inflației, prețurile au rămas în intervalul țintei doar în 6 ani. În restul perioadei, inflația a depășit ținta în 12 ani, evidențiind o persistență mai ridicată a prețurilor comparativ cu economii precum Cehia, Polonia sau Ungaria.
Analiza propusă de Cosmin Marinescu subliniază necesitatea ca politica monetară să acorde o atenție sporită evoluției masei monetare și a creditului. Aceste indicatori pot funcționa ca semnale timpurii ale presiunilor inflaționiste, înainte ca acestea să devină vizibile în statisticile oficiale privind prețurile de consum. Viceguvernatorul nu propune abandonarea strategiei actuale, ci o completare prin integrarea unei analize mai amplo asupra dinamicii monetare și a riscurilor pe termen mediu și lung.
Evoluția masei monetare M3 în România a ajuns la un ritm de creștere de aproximativ 16% în anul 2021, fapt ce a contribuit la atingerea unui maxim al inflației de 16,8% în noiembrie 2022. Cosmin Marinescu leagă expansiunea monetară din perioada pandemiei și politicile bugetare stimulative de creșterea ulterioară a prețurilor. În acest context, BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,5% din august 2024, ca răspuns la șocurile de ofertă și presiunile energetice.
Eficiența deciziilor de politică monetară este limitată de deficitele bugetare și de nivelul datoriei publice. Viceguvernatorul avertizează că BNR nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică dacă dezechilibrele fiscale și externe continuă să alimenteze presiunile inflaționiste. O relaxare excesivă atât la nivel monetar, cât și fiscal, poate perpetua problemele de buget și poate afecta credibilitatea instituțiilor, făcând corectarea problemelor economice mult mai costisitoare pentru autorități.
Răspunsul la șocurile economice trebuie adaptat în funcție de natura acestora, fie că sunt de cerere, de ofertă sau monetare. O creștere a dobânzii poate fi justificată în anumite scenarii, însă aplicarea ei nejustificată ca răspuns la un șoc temporar de ofertă poate accentua contracția economică. Cosmin Marinescu recomandă o abordare prospectivă și prudentă, care să evite atât reacțiile insuficiente, care permit inflației să persiste, cât și intervențiile premature care încetinesc activitatea economică.
Strategia de țintire a inflației a fost adoptată în România în anul 2005, cu scopul de a consolida stabilitatea prețurilor și credibilitatea politicii monetare. Această decizie a marcat o tranziție către un cadru de management economic modern, bazat pe previzibilitate. După două decenii de aplicare, evaluarea rezultatelor este necesară pentru a determina dacă modelele standard de prognoză sunt suficiente sau dacă este necesară o revenire la perspective monetariste.