Politica monetară caracterizată prin menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% ar putea fi prelungită cu încă o serie de trimestre, conform declarațiilor făcute de Cosmin Marinescu. Viceguvernatorul BNR a indicat faptul că România se pregătește să consemneze un „record european” în ceea ce privește stabilitatea prețurilor, având o experiență prelungită cu inflația peste țintă. Această perioadă de stabilitate a dobânzii este necesară pentru gestionarea riscurilor macroeconomice actuale.
Analizând istoricul economic, Cosmin Marinescu a subliniat că, în cei 21 de ani de la adoptarea regimului de țintire a inflației în 2005, aceasta s-a situat în intervalul țintei doar în 6 ani. România deține astfel cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar dintre țările Uniunii Europene, având inflația deasupra țintei timp de 12 ani. Oficialul susține că problema nu constă în strategia de țintire, ci în transformarea analizei într-un mecanism decizional automat.
Viceguvernatorul a criticat duritatea anului 2024, descriindu-l ca pe cel mai sever moment de slăbiciune privind responsabilitatea politicilor economice. În acel an, România a înregistrat un deficit ESA de 9,3% din PIB, fiind cel mai amplu derapaj față de ținta asumată, într-o perioadă marcată de o politică a cheltuielilor publice comparată cu un „helicopter money”. Această expansiune bugetară a fost însoțită de o politică monetară care a virat prociclic, prin reduceri de dobândă în iulie și august 2024.
În contextul anului 2025, inflația a depășit pragul de 10% pentru câteva luni, însă BNR a refuzat să mărească dobânda din cauza naturii temporare a șocului fiscal. Această decizie a fost luată pentru a nu compromite credibilitatea politicii monetare într-un an caracterizat de deficit de cerere. Cosmin Marinescu a explicat că o majorare a dobânzii ar fi fost contraproductivă, având în vedere că presiunile veniseră din creșterea TVA-ului și a altor impozite indirecte.
Provocările au continuat și în 2026, când șocurile externe, precum conflictul din Orientul Mijlociu, au influențat prețurile la energie și au amânat ciclul de relaxare monetară. Viceguvernatorul a avertizat că persistența inflației de bază poate fi un simptom al unei relaxări premature a politicii monetare. În acest an, mediul economic s-a încadrat într-un profil recesiv, impunând revizuiri succesive ale prognozelor și menținerea unei abordări prudente pentru ancorarea anticipațiilor.
Din punct de vedere fiscal, indicatorii economici recente arată o încercare de consolidare, deficitul bugetar scăzând la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026. Această evoluție a avut loc într-un context în care nivelul investițiilor a depășit 107 miliarde de lei. Stabilizarea finanțelor publice rămâne o condiție esențială pentru a susține stabilitatea macroeconomică și pentru a evita creșterea necontrolată a datoriei publice.