Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere de peste 24 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la un nivel de 78,3 miliarde de lei. Această evoluție reprezintă o reducere semnificativă față de perioada similară din 2025, când deficitul era de 102,47 miliarde de lei. Raportat la Produsul Intern Brut, indicatorul a scăzut de la 5,31% la 3,81%, marcând o diminuare de 1,5 puncte procentuale în această perioadă.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 11,9%, atingând suma de 522,69 miliarde de lei. Principalul motor al acestei creșteri a fost reprezentat de încasările din TVA, care au înregistrat un avans de 24,8%, totalizând 118,27 miliarde de lei. Această performanță a fost influențată de majorarea încasărilor brute cu 21,4%, ca urmare a modificărilor de cote prevăzute de Legea nr. 141/2025, în timp ce restituirile de TVA au crescut cu 8,2%.
În ceea ce privește cheltuielile, statul a plătit 601 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, un avans de 5,5% față de anul trecut. Totuși, cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 4,43 miliarde de lei, ajungând la 122,25 miliarde de lei, datorită limitării unor sporuri și a măsurilor de control salarial. În contrast, investițiile publice au cunoscut o creștere masivă de peste 25 de miliarde de lei, depășind pragul de 107,77 miliarde de lei.
O presiune majoră asupra finanțelor publice este reprezentată de costurile cu dobânzile la datoria publică, care au crescut cu 26,8%. România a plătit 50,63 miliarde de lei pentru aceste dobânzi, ceea ce reprezintă cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. Această creștere a cheltuielilor cu serviciul datoriei depășește semnificativ reducerea obținută prin diminuarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, evidențiind o provocare pentru echilibrul fiscal.
Fondurile europene au oferit un sprijin substanțial, contribuind cu 48,95 miliarde de lei la buget, o valoare cu 39,8% mai mare decât în 2025. Aceste sume au susținut în special investițiile, dintre care 65,6% au fost direcționate către proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, inclusiv componentele PNRR. Ministerul Finanțelor subliniază că, deși deficitul a scăzut, rămân presiuni structurale, iar ultimul trimestru va fi decisiv pentru respectarea țintei anuale de 6,2% din PIB.
Evoluția deficitului bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026 reflectă o încercare de consolidare fiscală prin creșterea veniturilor. În acest context, investițiile publice au depășit pragul de 107 miliarde de lei, fiind susținute masiv de fluxul de fonduri europene și de implementarea programelor din cadrul PNRR, elemente esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung.