Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, reprezentând 3,81% din PIB. Această valoare indică o scădere față de perioada similară din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Reducerea de 24,17 miliarde de lei a fost susținută de o creștere de 11,9% a veniturilor bugetare, în condițiile în care cheltuielile totale au avansat cu 5,5%.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 601 miliarde de lei. Un motor important al veniturilor a fost TVA, cu încasări nete de 118,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8% față de 2025. Această evoluție a fost influențată de majorarea încasărilor brute cu 21,4%, ca urmare a modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025, în condițiile în care restituirile de TVA au crescut cu 8,2%.
În ciuda scăderii deficitului, cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut. Această sumă a reprezentat 2,5% din PIB, evidențiind faptul că reducerea deficitului curent nu elimină presiunea financiară generată de costul finanțării datoriei publice. În paralel, cheltuielile cu personalul au scăzut la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei mai puțin decât în perioada precedentă.
Investițiile au înregistrat o creștere de 25,15 miliarde de lei, ajungând la un total de 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni. Din această valoare, 65,6% a fost reprezentată de plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Plățile aferente cadrului financiar 2021–2027 și PNRR, incluzând și componenta de împrumut, au crescut cu 48,8% față de perioada comparabilă din anul trecut.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că ultimul trimestru va fi decisiv pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB stabilită pentru întregul an 2026. Acesta a subliniat că măsurile bugetare trebuie să respecte principiul conform căruia nicio cheltuială nouă nu ar trebui angajată fără venituri certe care să o acopere. Reducerea deficitului a fost descrisă ca fiind rezultatul măsurilor de consolidare fiscală aplicate de autorități.
Evoluția indicatorilor de consolidare fiscală reflectă încercarea statului de a echilibra bugetul prin creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor. În contextul actual, autoritățile urmăresc respectarea obiectivelor de deficit asumat, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au menținut un nivel de 187,93 miliarde de lei. Dinamica veniturilor din impozitul pe profit și contribuțiile de asigurări contribuie, de asemenea, la stabilitatea fluxului de numerar în contul de stat.