Evoluția pieței creditării din România indică o schimbare de priorități financiare în rândul populației, pe măsură ce presiunea asupra bugetelor gospodăriilor crește. În timp ce segmentul creditelor ipotecare înregistrează o scădere, împrumuturile de consum continuă să aibă o dinamică ascendentă. Această tendință este alimentată de încercarea cetățenilor de a-și menține puterea de cumpărare în condiții de creștere a prețurilor și a costurilor de bază.
Piața creditelor ipotecare a fost afectată negativ de încetinirea tranzacțiilor imobiliare și de creșterea prețurilor locuințelor. Gabriel Pralea, Sales and Distribution Director la CEC Bank, a menționat că zona de credit ipotecar a suferit o scădere de aproape 10% la nivelul pieței. În contrast, creditele de consum au rămas într-un trend ascendent, fiind utilizate pentru nevoi imediate, de la achiziția de electrocasnice până la finanțarea educației, mobilității sau a călătoriilor.
Presiunea economică este resimțită cel mai puternic de gospodăriile cu venituri mici și medii, unde marja dintre venituri și costul de bază s-a îngustat considerabil. Gabriel Pralea a explicat, la conferința Future Banking Summit 2026, că orice investiție de nivel mediu necesită acum surse suplimentare de finanțare. Această situație apare deoarece cheltuielile lunare de bază lasă tot mai puțin loc pentru alte achiziții, forțând populația să apeleze la împrumuturi.
În primele opt luni ale anului, prețurile apartamentelor au crescut cu aproximativ 17%, în timp ce numărul tranzacțiilor individuale a scăzut cu circa 9%. Gabriel Pralea a avertizat că, dacă economia nu își va reveni, s-ar putea observa o încetinire suplimentară în zona creditului de consum pe termen mediu, în următoarele 6-12 luni. Evoluția actuală reflectă dificultatea de a acoperi cheltuielile fără a recurge la finanțări externe.
Un aspect interesant este că ritmul economisirii a depășit ușor cel al creditării în perioada analizată. În primele opt luni ale anului, economisirea a crescut cu 7,7%, comparativ cu un avans de 7,2% al creditării. Gabriel Pralea a interpretat acest fenomen ca pe un semn de prudență a populației în perioadele de incertitudine economică. Astfel, în timp ce unii români se îndatorează pentru consum, alții încearcă să pună bani deoparte pentru a se proteja.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a prețurilor și a cursului valutar, factori care influențează direct coșul lunar de cumpărături al familiilor românești. Această presiune asupra bugetelor de consum este o componentă centrală a dinamicii macroeconomice, determinând atât creșterea gradului de îndatorare, cât și adoptarea unor strategii de economisire mai prudente pentru a gestiona riscurile financiare de pe termen lung.