Investițiile în sistemele de stocare a energiei electrice prin utilizarea bateriilor sunt esențiale pentru gestionarea vârfurilor de consum zilnic, însă acestea nu pot înlocui dezvoltarea capacităților de producție, susține Teofil Mureșan. Omul de afaceri estimează că asigurarea stocării întregului consum mediu de electricitate al României pentru o singură zi ar necesita un capital imens de aproximativ 25 de miliarde de euro. Această sumă este considerată prohibitivă și insuficientă pentru a acoperi perioadele de lipsă a surplusului energetic.
Teofil Mureșan explică faptul că tehnologia stocării în baterii este potrivită pentru gestionarea vârfurilor de consum, dar are o durată de viață relativ redusă. El subliniază că o astfel de măsură nu poate rezolva situațiile în care nu există surplus de energie, cum este cazul sezonului de iarnă. Prin urmare, investițiile în stocare trebuie dimensionate strict în funcție de necesitățile sistemului, fără a fi privite ca o alternativă la construirea unor noi unități de producție.
În ceea ce privește prețurile, Teofil Mureșan menționează că acestea depind de echilibrul dintre cerere și ofertă la nivel regional, nu doar la nivel național. Chiar dacă România ar deveni cel mai mare producător de gaze naturale din regiune, acest lucru nu ar garanta automat prețuri mult mai mici decât cele din țările vecine. Piețele de electricitate și gaze naturale sunt interconectate fizic și comercial, ceea ce impune o analiză a dinamicii de ofertă din întreaga zonă geografică.
Dezvoltarea noilor capacități de producție este necesară pe fondul creșterii cererii, însă proiectele energetice implică riscuri majore și investiții inițiale foarte mari. Teofil Mureșan precizează că aceste proiecte sunt greu de finanțat prin credite bancare și sunt expuse unor schimbări legislative sau tehnologice. El sugerează că implicarea statului în structura financiară a acestor investiții, având în vedere că energia este o resursă strategică, ar putea ajuta la reducerea costurilor și a riscurilor.
Analiza mixului energetic trebuie să includă costurile de operare, durata de viață și capacitatea de funcționare continuă a fiecărei tehnologii. Teofil Mureșan notează că energia regenerabilă este cea mai ieftină, dar nesigură din cauza condițiilor meteorologice, în timp ce centralele pe gaze sunt reglabile, dar mai scumpe. Hidroenergia este considerată o sursă foarte bună, însă principalele amplasamente cu potențial au fost deja valorificate, iar energia nucleară implică cele mai mari costuri de investiție inițială.
Evoluția piețelor energetice europene este influențată constant de interconectivitatea dintre statele membre, care permite transferul de energie și influențează stabilitatea prețurilor. În contextul actual, securitatea energetică depinde de un echilibru între diversele surse de producție și capacitatea de a răspunde la fluctuațiile de cerere. Deciziile privind mixul energetic național au un impact direct asupra stabilității economice și a costurilor de livrare pentru consumatorii finali din România.