Sergiu Manea a estimat că evoluția creditării în România ar putea înregistra o creștere de 4-5% până în anul 2027. Reprezentantul sectorului bancar a subliniat că această expansiune va fi caracterizată printr-o segmentare accentuată, depinzând de contextul economic ce se va impune. Deși nu anticipează probleme majore, Sergiu Manea a pus accent pe necesitatea unei stabilități care să permită trecerea la un model economic bazat pe valoare, evitând dependența de absorbția brută de resurse.
În ceea ce privește politica fiscală, Sergiu Manea a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru întreaga economie românească. El a susținut că această taxă a funcționat ca o măsură temporară într-un moment dificil și că nu mai este necesară. Propunerea vizează nu doar taxa aplicată sectorului bancar, ci întregul sistem de impozitare pe cifra de afaceri, subliniind importanța predictibilității și a corectitudinii bugetului în cadrul programului de guvernare.
Un alt punct critic ridicat de Sergiu Manea este ponderea excesivă a cheltuielilor rigide în bugetul de stat. Din veniturile fiscale și contribuțiile de securitate socială, 91 de lei sunt direcționate către cheltuieli rigide, o cifră mult peste media europeană de aproximativ 70 de lei. El a comparat situația României cu competitorii strategici, menționând că, cu excepția Poloniei, aceștia mențin niveluri între 65 și 71, orientându-se spre o arhitectură economică de creare de valoare.
Sergiu Manea a insistat că bugetul trebuie utilizat ca un instrument de creștere economică, nu doar ca un mecanism de funcționare a statului. Pentru a face alegeri strategice eficiente, este imperativă stabilitatea legislativă și fiscală. El a argumentat că abordarea bugetară ar trebui să fie virtuoasă, oferind cadrul necesar pentru dezvoltare, în loc să rămână limitată la acoperirea costurilor administrative și operaționale ale instituțiilor publice.
În contextul deciziilor Consiliului Concurenței privind dosarul ROBOR, BCR a anunțat intenția de a contesta măsurile luate. Sergiu Manea a declarat că banca respectă instituțiile statului, dar va utiliza toate căile legale pentru a solicita suspendarea și anularea deciziilor. El susține că BCR a acționat în conformitate cu regulamentele de reglementare și cu normele interne ale grupului, urmând să demonstreze că nu a încălcat nicio normă în instanță.
Gestionarea bugetului de stat și a politicilor fiscale reprezintă piloni centrali pentru stabilitatea macroeconomică a oricărei țări. În România, dezbaterea privind natura cheltuielilor publice și eficiența taxării este un subiect constant în discuțiile privind competitivitatea economică. Deciziile privind impozitarea și structura cheltuielilor rigide influențează direct capacitatea de investiții a companiilor și, implicit, ritmul de creștere a produsului intern brut pe termen lung.