Datoria publică a României a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 60% din PIB, la sfârșitul lunii iulie 2026. Alexandru Nazare a semnalat că, deși există o tendință de corectare a dezechilibrelor, riscul de a pierde progresul realizat prin noi angajamente nesustenabile rămâne prezent. Oficialul subliniază importanța disciplinei pentru a nu lăsa datorii generațiilor viitoare și pentru a asigura o creștere economică sănătoasă.
Evoluția deficitului bugetar arată o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, menținând această direcție și în primele opt luni ale anului 2026. Deficitul calculat în termeni cash a înregistrat 2,89% din PIB în această perioadă, comparativ cu 4,51% în perioada similară a anului trecut. Această diminuare reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei față de nivelul anterior.
În ciuda scăderii deficitului, costurile cu serviciul datoriei publice au crescut semnificativ, atingând 42,1 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Această sumă este cu 26,7% mai mare decât cea înregistrată în intervalul comparabil din 2025. Pentru întregul an, cheltuielile cu dobânzile se apropie de pragul de 3% din PIB, ceea ce limitează resursele alocate pentru educație, sănătate și infrastructură.
România are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB pentru anul 2026, deși acest nivel rămâne peste pragul european de 3%. Alexandru Nazare a avertizat că presiunile bugetare vor crește în 2027, momentul în care statul nu va mai beneficia de granturile din PNRR. Planul Național de Redresare și Reziliență a oferit suport financiar important, însă finalizarea acestuia va impune noi provocări pentru bugetul de stat.
Un aspect critic vizează protejarea ratingului suveran al țării pentru a evita intrarea în categoria „junk”, asociată cu un nivel speculativ de credit. Alexandru Nazare a menționat că o evaluare a agenției Fitch este programată în ianuarie, iar orice derapaj fiscal poate afecta încrederea creditorilor. Dacă percepția asupra stabilității financiare se deteriorează, costul împrumuturilor pentru stat va crește, afectând direct bugetul și investițiile.
Gestionarea deficitului este strâns legată de capacitatea statului de a colecta venituri și de a controla cheltuielile publice. În contextul economic actual, unde consumul și producția sunt sub presiune, investițiile au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, fiind susținute în mare parte de fondurile europene. Stabilizarea financiară necesită o evaluare realistă a resurselor pentru a evita ciclul de împrumutare și promisiuni care depășesc capacitatea reală de plată.