Datoria publică la nivel global se apropie de pragul critic de 100% din produsul intern brut, atingând niveluri similare cu cele de după Al Doilea Război Mondial. Fondul Monetar Internațional a lansat un avertisment privind presiunea crescută asupra bugetelor naționale cauzată de majorarea costurilor de finanțare. Instituția solicită guvernelor din întreaga lume să adopte măsuri imediate pentru reducerea dezechilibrelor fiscale actuale.
Mesajul a fost transmis de Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, în contextul pregătirilor pentru reuniunile anuale ale instituției și ale Băncii Mondiale. La aceste întâlniri sunt așteptați miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre. Kristalina Georgieva a inclus datoria publică ridicată printre cele trei forțe majore care influențează economia mondială, alături de prețurile energiei și inteligența artificială.
Economiile dezvoltate poartă cele mai mari ponderi ale datoriei brute, în timp ce statele emergente și cele cu venituri mici au resurse bugetare limitate pentru a-și achita obligațiile. Situația este agravată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, care face împrumuturile pentru state mult mai scumpe. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani au ajuns la niveluri record în Statele Unite, Germania și Japonia, comparativ cu anii 2007, 2009 și 1996.
Presiunile financiare sunt vizibile și în zona euro, unde diferențele dintre randamentele obligațiunilor unor state și cele ale Germaniei s-au mărit în Franța și Italia. În Irlanda și Portugalia, aceste diferențe sunt observate într-o măsură mai redusă. FMI avertizează că o accelerare a creșterii economice prin inteligența artificială nu va rezolva automat problema îndatorării, deoarece ritmul de dezvoltare necesar pentru reducerea datoriei pare greu de atins pe termen scurt.
Instituția recomandă statelor dezvoltate cu datorii mari să prezinte strategii credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Guvernelor le este necesar să acopere simultan cheltuieli importante, inclusiv pentru apărare, pe măsură ce dobânzile cresc. În economiile emergente, condițiile dificile de finanțare pot duce la costuri mai mari ale împrumuturilor și la fluctuații ale fluxurilor de capital, riscând să oblige autoritățile să reducă investițiile esențiale.
Gestionarea datoriilor publice este un proces complex care necesită echilibrarea cheltuielilor cu capacitatea de creștere a PIB-ului. În contextul economic actual, guvernelor trebuie să decidă între reducerea deficitelor și menținerea serviciilor publice. FMI estimează că utilizarea inteligenței artificiale ar putea aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică anuală, însă acest beneficiu nu este suficient pentru a compensa dezechilibrele fiscale acumulate.