Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră marchează o scădere semnificativă față de perioada similară din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB. Reducerea deficitului a înregistrat o diminuare de peste 23% în termeni nominali, reprezentând o diferență de 24,17 miliarde de lei față de anul precedent.
Evoluția indicatorilor reflectă un proces de consolidare fiscal-bugetară, impulsionat de o creștere a veniturilor cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 5,5%. Veniturile totale ale bugetului au însumat 522,69 miliarde de lei, fiind susținute de încasările nete din TVA, care au crescut cu 24,8% la nivelul de 118,27 miliarde de lei. Un aport important a fost adus și de fondurile europene, care au totalizat 48,95 miliarde de lei, o creștere de 39,8% față de 2025.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea au însumat 601 miliarde de lei, cu o creștere nominală de 5,5%. Totuși, ponderea cheltuielilor ca procent din PIB a scăzut ușor, de la 29,5% la 29,2%. Cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 4,43 miliarde de lei, ajungând la 122,25 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială. În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, la 77,70 miliarde de lei, din cauza plăților în domeniul sănătății.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune majoră, crescând cu peste 25 de miliarde de lei până la un total de 107,77 miliarde de lei. Această creștere este susținută în principal de proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum cele aferente cadrului financiar 2021-2027 și PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR au înregistrat o creștere de 48,8%, cu 23,75 miliarde de lei, compensând scăderea investițiilor finanțate din surse naționale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea disciplinei în managementul finanțelor publice pentru a evita acumularea de noi presiuni bugetare. Acesta a menționat că rezultatele trebuie să ducă la o schimbare de durată în gestionarea resurselor, protejând capacitatea statului de a-și onora obligațiile. Alexandru Nazare a precizat că ultimul trimestru este decisiv pentru menținerea angajamentului față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, fără a permite cheltuieli noi fără acoperire.
Procesul de consolidare fiscală urmărește echilibrarea bugetului prin creșterea bazei de impozitare și controlul cheltuielilor publice. Această strategie este esențială pentru gestionarea datoriei publice și pentru menținerea stabilității macroeconomice pe termen lung. În contextul actual, reducerea deficitului de la 5,31% la 3,81% din PIB indică o gestionare mai strictă a resurselor de către autorități, în ciuda presiunilor economice constante.