Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră indică o scădere pronunțată față de soldul negativ de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) înregistrat în perioada similară din 2025. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, diminuarea deficitului a însemnat o reducere de 24,17 miliarde de lei, echivalând cu o ajustare de 1,5 puncte procentuale din PIB.
Evoluția fiscală reflectă continuarea procesului de consolidare, în condițiile în care veniturile totale au înregistrat un avans de 11,9%, un ritm superior creșterii cheltuielilor de 5,5%. Veniturile totale au însumat 522,69 miliarde de lei, fiind impulsionate de veniturile fiscale și de fondurile europene. Încasările nete din TVA au totalizat 118,27 miliarde de lei, cu o creștere de 24,8%, influențată de saltul de 21,4% al încasărilor brute datorită noilor cote stabilite prin Legea nr. 141/2025.
În ceea ce privește cheltuielile, bugetul general consolidat a atins 601 miliarde de lei, deși ponderea acestora în PIB a scăzut de la 29,5% la 29,2%. Cheltuielile de personal au coborât la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei sub nivelul din 2025, ca urmare a limitării salarială și a reducerii unor sporuri. În schimb, investițiile publice au cunoscut o creștere majoră de peste 25 de miliarde de lei, ajungând la un total de 107,77 miliarde de lei.
Fondurile europene au reprezentat un pilar esențial de finanțare, cu sume de 48,95 miliarde de lei rambursate de Uniunea Europeană, un avans de 39,8% față de anul precedent. Ministerul Finanțelor precizează că plățile pentru proiectele din cadrul 2021-2027 și PNRR au crescut cu 23,75 miliarde de lei. Această evoluție a permis compensarea diminuării investițiilor din fonduri pur naționale, care în 2025 au inclus plăți pentru arierate și cheltuieli de apărare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea disciplinei în managementul finanțelor publice pentru a evita acumularea de noi presiuni bugetare. Acesta a menționat că fiecare progres trebuie consolidat și că se menține angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB. Alexandru Nazare a afirmat că în ultimul trimestru nu vor fi aprobate cheltuieli noi fără o acoperire certă în venituri, pentru a proteja capacitatea statului de a-și onora obligațiile.
Monitorizarea execuției bugetare este un proces continuu care urmărește echilibrarea indicatorilor macroeconomici. În contextul actual, stabilitatea financiară depinde de capacitatea de a menține un ritm de creștere a veniturilor mai mare decât cel al cheltuielilor publice. Această strategie de consolidare fiscală este esențială pentru gestionarea datoriei publice și pentru asigurarea spațiului de finanțare necesar investițiilor de dezvoltare pe termen lung.