Bugetul general consolidat al României a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, această cifră indică o scădere față de perioada aceeași din anul precedent, când deficitul era de 102,47 miliarde de lei, echivalent cu 5,31% din PIB. Diferența înregistrând o reducere de 24,17 miliarde de lei între cele două perioade analizate.
Veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la un total de 522,69 miliarde de lei. Principalul motor al acestui avans a fost taxa pe valoarea adăugată, încasările nete de TVA crescând cu 24,8%, la nivelul de 118,27 miliarde de lei, ca urmare a majorărilor de cote prin Legea nr. 141/2025. În același timp, fondurile europene au contribuit cu 48,95 miliarde de lei, o valoare cu 39,8% mai mare față de anul trecut, în timp ce fondul de salarii din economie a crescut doar cu 3,2%.
Pe partea de cheltuieli, statul a reușit să reducă sumele alocate personalului cu 4,43 miliarde de lei, prin tăierea unor sporuri și aplicarea plafonării salariilor în sectorul public. Totuși, această economie a fost parțial anulată de creșterea costurilor cu dobânzile, care au urcat cu 10,69 miliarde de lei, atingând suma de 50,63 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB. Asistența socială a înregistrat cheltuieli de 187,93 miliarde de lei, rămânând la un nivel similar cu cel din anul anterior.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 25 de miliarde față de anul trecut. Din această sumă, aproximativ 65,6% provin din fondurile europene pentru perioada 2021–2027 și din PNRR, ceea ce indică o dependență mare de resursele de la Bruxelles. Investițiile finanțate din fonduri naționale au scăzut, Ministerul Finanțelor atribuind acest fenomen plăților excepționale efectuate la începutul anului 2025, precum restanțele la programele naționale sau aportul la capitalul Carpatica Feroviar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultimul trimestru este decisiv pentru respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB. Acesta a declarat că orice decizie, de la rectificarea bugetară până la elaborarea bugetului pentru 2027, va urma principiul conform căruia nu se vor permite cheltuieli noi fără o acoperire sigură în venituri certe. Presiunile bugetare rămân un factor de monitorizare atentă pentru autorități.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, unde statele membre sunt supuse unor criterii de convergență pentru a asigura stabilitatea fiscală. În România, gestionarea dezechilibrelor între veniturile din taxe și costurile cu serviciul datoriei este esențială pentru menținerea disciplinei bugetare și pentru respectarea limitelor de deficit impuse de cadrul fiscal european, având un impact direct asupra capacității de investiții a statului.