România a înregistrat un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2026, conform datelor provizorii publicate de Eurostat. Această cifră plasează țara în poziția de lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar. Creșterea a fost semnificativă, comparativ cu perioada precedentă, marcând o tendință de creștere a deficitului și în restul regiunii europene.
Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, a comentat cifrele, subliniind că Eurostat realizează exerciții trimestriale pentru toate statele membre. Acesta a menționat că există o volatilitate foarte mare între trimestre, ceea ce înseamnă că deficitul poate varia considerabil de la o perioadă la alta. În România, deficitul raportat la PIB-ul trimestrului a fost de 5,5% în primul trimestru, moment în care nu a fost aprobat bugetul și s-au amânat anumite cheltuieli.
Evoluția deficitului în România a urmat o traiectorie ascendentă, crescând cu 3,7 puncte procentuale față de primul trimestru din 2026. În contextul acestor date, România conduce topul deficitelor în Uniunea Europeană, fiind urmată de Ungaria, cu un deficit de 7,2% din PIB, și de Franța, care înregistrează 5,9% din PIB. Valentin Lazea a indicat faptul că urmează ca Ministerul de Finanțe să ofere explicații exacte privind această situație financiară.
La nivelul zonei euro, deficitul guvernamental ajustat sezonier a ajuns la 3,3% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, de la 3,2% în precedentele trei luni. În întreaga Uniune Europeană, acest indicator a urcat de la 3,1% la 3,5% din PIB. În opoziția deficitelor mari, țări precum Cipru, Danemarca, Grecia, Irlanda și Portugalia au raportat excedent guvernamentar, cu valori cuprinse între 0,8% și 3,3% din PIB.
Situația financiară a României este marcată de o presiune mare asupra bugetului, existând discuții privind volumul împrumuturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor. Expertiza indică faptul că nivelul datoriei este unul critic, necesitând o parte semnificativă din veniturile statului pentru rambursare pe parcursul a doi ani. Această realitate macroeconomică coincide cu raportările Eurostat care arată un deficit de 9,2% în trimestrul doi.
Monitorizarea deficitului trimestrial rămâne un proces esențial pentru evaluarea stabilității economice a țării în cadrul Uniunii Europene. Datele Eurostat servesc drept instrument de comparare între statele membre, evidențiind diferențele de gestionare a cheltuielilor publice și a veniturilor fiscale. Următorul indicator relevant va fi cel pentru trimestrul al treilea, care va clarifica dacă această creștere a deficitului este o anomalie temporară sau o tendință de fond.