Datele definitive publicate de Eurostat confirmă o scădere semnificativă a deficitului bugetar al României în anul 2025. Conform comunicatului Ministerului Finanțelor, soldul negativ a ajuns la 7,8% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,4 puncte procentuale față de nivelul de 9,2% înregistrat în 2024. Această evoluție indică o îmbunătățire majoră a poziției fiscale, România fiind alături de Malta cel mai performant stat în ceea ce privește reducerea acestui indicator în cadrul Uniunii Europene.
Performanța fiscală a fost susținută în principal de o creștere a veniturilor bugetare, care au urcat de la 34,0% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025. Această evoluție a fost posibilă prin implementarea măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025 și prin îmbunătățirea proceselor de colectare a veniturilor. În același timp, autoritățile au reușit să tempere creșterea cheltuielilor publice de funcționare, menținând în paralel un nivel protejat pentru investiții, în special pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR.
În ciuda reducerii, România menține cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind urmată de Polonia, cu 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În contextul european, deficitul agregat al UE a rămas constant la 3,1%, iar 11 state membre au înregistrat valori de cel puțin 3% din PIB. Ministerul Finanțelor subliniază că reducerea deficitului nu este un obiectiv izolat, ci o condiție esențială pentru stabilitatea financiară, diminuarea costurilor de finanțare și crearea unui spațiu bugetar necesar dezvoltării economice.
Agențiile internaționale de rating au emis prognoze pentru anul 2026, estimând niveluri de deficit apropiate de obiectivele guvernamentale. Moody's estimează un deficit de 5,8% din PIB, în timp ce Fitch prevede 5,9%, ambele prognoze situându-se sub pragul de 6% asumat de Guvern. S&P oferă o estimare ușor mai ridicată, de 6,25% din PIB. Aceste evaluări reflectă așteptările pieței privind capacitatea de ajustare fiscală a țării în perioada următoare, într-un context în care datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025.
Datele trimestriale pentru 2026 relevă o variație a indicatorului, trimestrul II raportând un deficit de 9,2% din PIB, o valoare influențată de calendarul execuției investițiilor. Plățile de investiții au totalizat 38,3 miliarde lei în acest trimestru, comparativ cu 21,7 miliarde lei în primul trimestru, din cauza necesității de a finaliza proiecte PNRR până la 31 august 2026. Totuși, pe seria neajustată sezonier, deficitul semestrului a scăzut la 3,4% din PIB în 2026, de la nivelurile de 3,7% și 3,6% înregistrate în anii anteriori.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, fapt ce impune o gestionare prudentă a finanțelor publice. Procesul de consolidare fiscală este unul de durată, vizând parcursul de la actualul nivel de 7,8% către pragul de 3% din PIB. Ministerul Finanțelor prioritizează continuarea disciplinei bugetare și rectificarea bugetară pentru a reduce cheltuielile neesențiale și a concentra resursele pe investițiile în curs și pe funcționarea de bază a statului.