Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această valoare este mult sub nivelul de 102,47 miliarde de lei raportat în aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul era echivalentul a 5,31% din PIB. Ministerul Finanțelor a anunțat că această reducere de 24,17 miliarde de lei a fost susținută de o creștere a veniturilor statului cu 11,9%.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei, înregistrând un avans de 11,9% față de perioada similară de anul trecut. În principal, această evoluție a fost determinată de veniturile fiscale și de fondurile europene, care au crescut semnificativ. În special, încasările nete din TVA au totalizat 118,27 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 24,8% față de 2025, pe fondul modificării cotelor prin Legea nr. 141/2025.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a atins 601 miliarde de lei, o creștere de 5,5% față de perioada de la începutul anului 2025. Deși cheltuielile totale au crescut, ponderea lor în PIB a scăzut ușor de la 29,5% la 29,2%. Un aspect important este că cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, datorită reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială, ajungând la un total de 122,25 miliarde de lei.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune majoră, crescând cu peste 25 de miliarde de lei până la un total de 107,77 miliarde de lei. Din aceste sume, 65,6% au fost direcționate către proiecte finanțate prin fonduri europene, inclusiv granturile PNRR și cadrul 2021-2027. Plățile pentru proiectele din cadrul PNRR și ale cadrului 2021-2027 au fost cu 23,75 miliarde de lei mai mari decât în anul precedent, compensând astfel scăderea investițiilor din surse naționale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea disciplinei în managementul finanțelor publice pentru a evita acumularea de noi presiuni bugetare. Acesta a avertizat că ultimul trimestru este decisiv pentru respectarea țintei anuale de deficit de 6,2% din PIB. Alexandru Nazare a menționat că nicio cheltuială nouă nu trebuie făcută fără o acoperire certă în venituri, în contextul în care capacitatea bugetară rămâne limitată.
Evoluția indicatorilor fiscali are un rol central în stabilitatea macroeconomică, în contextul în care deciziile de buget sunt esențiale pentru dezvoltarea economică. Primul test major pentru direcția politicii economice va fi construcția bugetului pentru anul 2027, într-o perioadă în care autoritățile urmăresc reluarea motoarelor economiei prin decizii sustenabile și gestionarea riguroasă a resurselor publice disponibile.