Crizele costului vieții pot avea efecte de lungă durată asupra nivelului inflației și asupra ratei sărăciei, conform unui studiu publicat de Fondul Monetar Internațional. Analiza, raportată de Reuters, subliniază că creșterile bruște ale prețurilor la energie și alimente ar putea deveni fenomene mai frecvente, afectând stabilitatea economică generală. Aceste șocuri de preț mențin așteptările inflaționiste la niveluri ridicate și agravează dificultățile sociale, impactând sever capacitatea de trai a populației.
Noul model de analiză utilizat de FMI ține cont de faptul că gospodăriile cu venituri mici sunt mult mai vulnerabile la inflație. Aceste familii alocă o proporție mai mare din veniturile lor pentru achiziționarea produselor de bază, ceea ce amplifică impactul creșterilor de preț. Din această cauză, noul model indică o inflație cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât cea calculată prin indicatorii standard folosiți anterior de instituție.
Impactul social al acestor fluctuații este semnificativ, estimările indicând că aproximativ 23 de milioane de persoane suplimentare au intrat sub pragul sărăciei extreme între anii 2021 și 2024. Chiara Maggi, economistul FMI care a coordonat studiul, a explicat că aceste crize reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea. Tensiunile economice au crescut în ultimii cinci ani, fiind alimentate de conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu.
Instituția recomandă ca protecția populației să se facă prin transferuri țintite către grupurile vulnerabile, pentru a evita distorsionarea semnalelor de preț. În contrast, măsurile precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pot costa de trei până la șase ori mai mult. Mai mult, subvențiile acordate producătorilor pot fi extrem de costisitoare, ajungând să coste de 22 de ori mai mult decât metodele de asistență directă.
Așteptările privind inflația pe termen scurt și mediu cresc în timpul crizelor și rămân peste nivelurile inițiale chiar și la trei ani de la declanșare. Așteptările pe termen de cinci ani se mențin, de asemenea, ridicate, ceea ce poate duce la majorarea dobânzilor. Shantayanan Devarajan a subliniat că statele în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni suplimentare din cauza costurilor de finanțare și a prețurilor la petrol.
Fenomenul de inflație și volatilitatea prețurilor la mărfurile de bază sunt elemente care pot destabiliza economiile emergente pe termen lung. În contextul actual, creșterea economică în țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie. Această situație este agravată de factori precum fenomenul meteorologic super El Nino și dificultățile de gestionare a îndatorării la nivel global.