Fondul Monetar Internațional a lansat miercuri un apel urgent către statele economiilor avansate și alte națiuni pentru a implementa măsuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale. Instituția solicită diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice, avertizând că amânarea acestor acțiuni va complica situația financiară în anii următori. Mesajul vine într-un moment în care condițiile economice globale s-au schimbat semnificativ, impunând o abordare mai rapidă a gestionării bugetelor de stat.
Rodrigo Valdes, Directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale de la FMI, a subliniat că randamentele în creștere pentru obligațiunile suverane amplifică presiunile fiscale actuale. Media datoriei publice globale este pe cale să atingă pragul de 100% din Produsul Intern Brut, un nivel record de la Al Doilea Război Mondial. Această evoluție lasă guvernelor o marjă de manevră extrem de redusă pentru orice tip de amânare a măsurilor de ajustare fiscală necesare.
Înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, Rodrigo Valdes a menționat că rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa acum șase luni sau chiar decât cele de acum un an. În prezent, majoritatea țărilor preferă creșterea cheltuielilor în loc să adopte măsuri de austeritate. Totuși, FMI avertizează că amânarea acestor ajustări va duce la creșterea poverii dobânzilor și la o creștere a vulnerabilităților fiscale.
Presiunile inflaționiste, prețurile ridicate ale petrolului și avansul inteligenței artificiale au contribuit la creșterea randamentelor titlurilor de stat pe termen lung. În statele G7, randamentul mediu al obligațiilor guvernamentale pe 10 ani a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie, atingând niveluri de acum aproape două decenii. FMI estimează că, până în 2031, costul mediu al finanțării guvernamentale va urca la 3,7%, de la 2,3% în 2021.
Impactul financiar este vizibil și în SUA, unde plățile pentru dobânzi se preconizează să ajungă la 5,3% din PIB, față de 2,8% înainte de pandemia de COVID. În țările cu venituri mici, situația este și mai critică, plățile pentru dobânzi absorb peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu media de 9% din perioada 2011-2019. În multe țări, dobânzile la datoria publică depășesc deja ratele de creștere nominală, îngreunând stabilizarea datoriei.
Evoluția costurilor de finanțare reflectă o schimbare majoră în peisajul economic global, unde ratele dobânzilor ridicate devin o componentă permanentă a bugetelor de stat. Această tendință pune presiune pe capacitatea guvernelor de a investi în infrastructură sau servicii sociale fără a compromite sustenabilitatea datoriei. Gestionarea acestor costuri este esențială pentru evitarea unor crize de lichiditate la nivel de stat.