Analiza realizată de economiștii Goldman Sachs, semnată de Basak Edizgil, Alessa Abraham și Kevin Daly, indică faptul că leul este prea puternic în raport cu fundamentele economiei României. Această situație este evaluată prin prisma cursului real efectiv, care ajustează valoarea monedei locale față de partenerii comerciali cu diferențele de prețuri și costuri. Conform băncii, pentru reducerea deficitului extern, țara ar avea nevoie de o monedă mai slabă, posibil printr-o depreciere bruscă, de tipul unei devalorizări de tipul „one-off”.
Problema centrală identificată de experți constă în existența unui deficit de cont curent nesustenabil, alături de o economie care crește sub potențialul său real. În ultimii ani, prețurile și salariile din România au crescut mai rapid decât în țările partenere, însă leul nu s-a depreciat suficient pentru a compensa această diferență. Acest fenomen face ca produsele românești să devină mai scumpe pentru clienții străini, în timp ce importurile rămân relativ mai ieftine comparativ cu produsele fabricate local.
O eventuală depreciere a leului ar avea impact direct asupra cheltuielilor cetățenilor, afectând în special ratele și chiriile stabilite în euro. Deși 93% din creditele populației sunt în lei, un curs mai slab ar putea crește inflația și ar putea amâna scăderea dobânzilor de către BNR. Pentru cei cu împrumuturi în valută, rata ar crește imediat în lei, însă ponderea acestora a scăzut semnificativ, ajungând la doar 7% din totalul creditelor populației în martie 2026.
Impactul asupra consumului ar include și creșterea prețurilor la produsele importate, de la electronice la alimente, ceea ce ar putea reduce puterea de cumpărare a populației. În schimb, exportatorii ar putea beneficia de venituri mai mari în lei și de o mai bună competitivitate pe piețele externe. Pentru companii, costurile ar crește în cazul celor care au datorii în euro, deși 53% din creditele firmelor sunt în valută, dintre care o parte sunt protejate împotriva variațiilor de curs.
Situația deficitului extern este critică, acesta ajungând la 19,9 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, o creștere de 5% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același interval, investițiile străine directe au scăzut la 2,1 miliarde de euro, de la un nivel anterior de 5,7 miliarde de euro. Această evoluție a deficitului este strâns legată de deficitul bugetar, motiv pentru care Goldman Sachs recomandă și implementarea unei politici fiscale mult mai stricte.
Contextul macroeconomic este marcat de o volatilitate a cursului, care a atins un record de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie. Banca Națională a anunțat un curs de 5,3285 lei pe 20 octombrie, ceea ce reprezintă o creștere de 4,7% față de anul trecut. În acest regim de flotare controlată, deciziile privind cursul rămân în tanganul pieței, ale BNR și ale guvernului, în contextul următoarei ședinci de politică monetară de pe 12 noiembrie.