România deține rezerve semnificative de cupru, însă nu reușește să valorifice aceste resurse la nivel industrial. În prezent, țara exportă concentrat de cupru pentru procesare în străinătate, pentru a importa ulterior produse finite și componente la prețuri mult mai mari. Această practică limitează valoarea economică extrasă din resursele naționale, în ciuda importanței strategice a acestui metal pentru sectoarele tehnologice și energetice globale.
Activitatea de exploatare se concentrează în principal la cariera Roșia Poieni, din județul Alba, unde operează Cupru Min. Această locație din Munții Apuseni deține aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru. Zilnic, la această carieră sunt excavate circa 9.000 de tone de minereu, procesul rezultând în final aproximativ 120 de tone de concentrat de cupru. Producția anuală a companiei este de aproximativ 45.000 de tone de concentrat.
Lipsa infrastructurii de rafinare face ca concentratul să fie vândut prin licitație către traderi internaționali, inclusiv către China și Bulgaria. Mircea Goia, directorul Cupru Min, susține că dezvoltarea unei industrii de procesare ar permite producția de cupru electrolitic cu o puritate ridicată. Dacă România ar trece la fabricarea de fire, tablă sau semiconductori, valoarea adăugată ar putea crește cu cel puțin 300% față de nivelul actual de profitabilitate.
Cererea pentru acest metal este impulsionată de industria auto, rețelele electrice și dezvoltarea inteligenței artificiale. Centrele de date necesită cablaje și componente masive care utilizează cupru pentru conexiuni și distribuția energiei. La nivel internațional, importanța cuprului este recunoscută oficial, Uniunea Europeană incluzându-l în categoria materiilor prime strategice în 2024, în timp ce Statele Unite l-au desemnat material critic încă din anul 2023.
Pentru a debloca acest potențial, este necesară o investiție de aproximativ 300 de milioane de euro într-o unitate de procesare. Florin Spătaru, fost ministru al Economiei, a menționat că exploatarea resurselor minerale nu a fost o prioritate constantă în politicile publice din ultimele decenii. Reprezentanții industriei propun dezvoltarea unei unități de metalurgie în zone precum Abrud sau Zlatna, pentru a evita exportul concentratului și a păstra valoarea în țară.
Pe lângă zăcămintele din județul Alba, România mai dispune de resurse de cupru în zone precum Banatul și Carpații Orientali. Alte locații identificate includ Moldova Nouă, Rovina, Bucium-Tarnița, Tălagiu, Voia, Valea Morii și Bălan. Valorificarea completă a acestor depozite depinde de capacitatea de a asigura finanțări pentru infrastructură și de implementarea tehnologiilor moderne de rafinare a minereului.