Discuțiile privind implementarea săptămânii de lucru de patru zile câștigă teren, în contextul în care tehnologiile de inteligență artificială încep să modifice modul în care angajații își gestionează sarcinile zilnice. Deși acest model nu este încă oficializat, există observații privind o scădere a activității în anumite zile ale săptămânii, în special în rândul profesioniștilor din București, ceea ce ridică întrebări despre eficiența actualului program de lucru.
Evoluția utilizării inteligenței artificiale în România este semnificativă, conform unui studiu PwC publicat în octombrie. Datele arată că 58% dintre angajații chestionați din România au utilizat AI la serviciu în ultimele 12 luni, o creștere față de pragul de 42% raportat cu un an înainte. Totuși, doar 17% dintre utilizatori folosesc zilnic tehnologia generativă, ceea ce indică faptul că procesul de automatizare a sarcinilor de rutină este încă în fază de dezvoltare.
Riaz Shah, profesor de practică în inovare și leadership la Hult International Business School și fost Global Learning Leader în cadrul EY, susține că direcția trebuie să fie către o săptămână de lucru de patru sau chiar de trei zile. Acesta explică faptul că, dacă AI preia 40% din volumul de muncă, angajatul poate dedica restul timpului relațiilor cu clienții sau altor activități. Modelul trebuie să fie economic viabil, AI putând crește productivitatea și reducând costurile operaționale.
Experiența din Marea Britanie oferă argumente pentru viabilitatea acestui model, prin intermediul unui proiect-pilot care a implicat 200 de companii. După doi ani de la începerea experimentului, 80% dintre acestea au ales să mențină programul de patru zile, deoarece au observat o productivitate mai mare. Angajații tind să muncească mai intens în cele patru zile de lucru atunci când știu că vor beneficia de un weekend prelungit de trei zile.
Implementarea acestui regim de lucru se lovește însă de rezistența unor lideri care preferă monitorizarea prezentismului la birou. Deși se promovează autonomia și capacitatea de adaptare, mulți manageri verifică dacă angajații sunt vizibili la calculator, inclusiv în zilele de vineri. Această lipsă de încredere, combinată cu riscul ca unii angajați să nu își folosească timpul liber în mod constructiv, rămâne un obstacol major în tranziția către un model de lucru modern.
Transformarea digitală și adoptarea instrumentelor de automatizare sunt procese care reconfigurează structura costurilor și a timpului în mediul de afaceri. În contextul actual, integrarea tehnologiilor avansate nu vizează doar simpla rapiditate, ci și redefinirea modului în care productivitatea este măsurată, trecând de la numărul de ore petrecute la birou la rezultatele concrete livrate de angajați.