Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o creștere de 3,4 puncte în luna septembrie, ajungând la o valoare de 42,9 puncte. Această evoluție este susținută de o majorare a indicatorului condițiilor curente, care a urcat cu 1,1 puncte la nivelul de 38,0 puncte, și de o creștere semnificativă a componentei privind anticipațiile, care a atins 45,4 puncte. Deși există o tendință de îmbunătățire, nivelul general de încredere rămâne sub pragul neutru de 50 de puncte, o situație care persistă de 26 de luni.
Analistele și participanții la sondaj anticipează o depreciere a monedei naționale față de euro pe un orizont de timp extins. Aproximativ 96% dintre respondenți prognozează că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni. Conform datelor, valoarea medie estimată pentru cursul EUR/RON este de 5,3246 lei pentru un euro pe termen de 6 luni, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, media anticipată urcă la 5,3893 lei pentru un euro, cu o prognoză de până la 5,39 lei.
În ceea ce privește inflația, participanții estimează o scădere a ratei acesteia pentru perioada de 12 luni, cu un orizont de octombrie 2027. Rata inflației anticipată s-a situat la 5,77%, o valoare mai mică față de cea înregistrată în exercițiul anterior. Mai mult, 54% dintre participanți au declarat că se așteaptă la o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni, comparativ cu nivelul actual al acesteia, ceea ce indică o așteptare pentru o stabilizare a prețurilor.
Piața imobiliară rezidențială este percepută cu prudență, existând opinii diverse privind evoluția prețurilor în orașe. Un procent de 48% dintre participanți anticipează o stagnare a prețurilor proprietăților în următoarele 12 luni, în timp ce 33% estimează o scădere, iar 19% prevăd o creștere. Sentimentul general este unul de supraevaluare, deoarece 59% dintre respondenți consideră că prețurile actuale sunt prea mari, în timp ce doar 33% estimează că acestea sunt corect evaluate în raport cu piața.
Perspectivele economice pentru anul 2026 rămân rezervate, cu prognoze de creștere economică de doar 0,1%, ceea ce reflectă și existența unor opinii privind o recesiune. Deficitul bugetului de stat pentru anul 2026 este estimat la o valoare medie de 5,5% din PIB, o cifră cu 0,3 puncte procentuale mai mică decât în exercițiul anterior. Totodată, datoria publică calculată ca procent din PIB este anticipată să crească până la 62% în următoarele 12 luni.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru înțelegerea dinamicii pieței valutare și a stabilității prețurilor. Evoluția cursului de schimb EUR/RON și proiecțiile privind deprecierea leului sunt elemente cheie care influențează atât deciziile de investiții, cât și costul vieții pentru consumatori. În contextul actual, volatilitatea cursului și așteptările privind inflația rămân factori critici pentru planificarea financiară pe termen lung în economia românească.