Industria fondurilor de investiții din România a înregistrat o expansiune masivă în ultimul septeniu, crescând de peste 4,3 ori. Conform datelor furnizate de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF), numărul investitorilor în fondurile deschise locale a urcat de la aproximativ 320.000 în anul 2019 la peste 1,4 milioane de persoane în luna august 2026. Din acest total de investitori, 329.000 de persoane au ales să investească în fonduri de acțiuni, marcând o schimbare semnificativă în modul în care românii gestionează economiile.
Horia Gustă, președintele AAF, a subliniat că piața traversează o etapă de maturizare și consolidare, fiind caracterizată prin creșterea activelor administrate și a indicilor bursieri până la niveluri maxime istorice. Acesta a menționat că progresul industriei este rezultatul unui efort comun între administratori, autorități și instituții bancare, dar a avertizat că provocarea viitoare constă în transformarea investițiilor într-un comportament lunar și firesc pentru întreaga societate. Evoluția este susținută și de achiziții, tranzacții între administratori și lansarea de noi produse financiare.
În paralel cu dezvoltarea fondurilor tradiționale, piața criptoactivelor reprezintă un punct de atenție pentru autorități. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a estimat că aproape 15% dintre români dețin criptoactive, cu o valoare totală de aproximativ 12 miliarde de euro. Avrămescu a avertizat că această piață este insuficient reglementată și că lipsa unei autorități naționale competente pentru supravegherea acestui sector pune în pericol investitorii, existând riscul ca mirajul câștigurilor rapide să erodeze încrederea în piața financiară oficială.
Din punct de vedere psihologic, comportamentul investitorilor români este marcat de o aversiune ridicată față de incertitudine și de o orientare către câștiguri imediate. Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, a explicat că românii tind să păstreze banii în numerar sau depozite, evitând riscul, dar caută simultan beneficii rapide. Acesta a semnalat că sistemul educațional produce generații cu dificultăți în evaluarea riscurilor complexe, fapt ce amplifică nevoia de educație financiară pentru a construi o prosperitate pe termen lung.
Experții din industrie, precum Mihai Purcărea de la BRD Asset Management și Dan Dascăl de la BT Asset Management, au evidențiat importanța acceptării volatilității bursiere. Mihai Purcărea a considerat că corecțiile de piață sunt sănătoase și necesare pentru maturizarea investitorilor, care nu trebuie să se sperie de scăderi. Dan Dascăl a indicat faptul că piața are un potențial imens de dezvoltare, deoarece economisirea populației este încă strâns legată de depozitele bancare, subliniind necesitatea digitalizării și a introducerii contului global.
Dezvoltarea piețelor de capital și a instrumentelor de investiții este adesea influențată de cadrele legislative și de nivelul de educație financiară al populației. În contextul economic global, stabilitatea reglementărilor și accesibilitatea produselor financiare sunt esențiale pentru atragerea capitalului de la generațiile tinere, care preferă platformele digitale. O piață financiară matură depinde de echilibrul dintre inovația tehnologică și capacitatea investitorilor de a menține strategii de economisire constante și responsabile pe parcursul mai multor decenii.