Investițiile străine în România au suferit o scădere masivă, ajungând la aproximativ 700 de milioane de euro până la finalul lunii august, o valoare care reprezintă doar 20% din nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Această prăbușire vine în contrast puternic cu anul 2022, când țara a atins un vârf de investiții străine între 8 și 10 miliarde de euro. Situația reflectă impactul direct al instabilității politice asupra economiei naționale.
Daniel Anghel, country manager partner la PriceWaterhouseCoopers, a subliniat că lipsa de predictibilitate este principala frână pentru investitori. Acesta a explicat că absența unui guvern funcțional împiedică luarea deciziilor necesare pieței, lăsând companiile într-o stare de incertitudine. Investitorii nu mai pot anticipa deciziile economice, în condiții în care costul energiei a crescut, iar atractivitatea României a scăzut semnificativ față de nivelul de acum două decenii.
Expertul a indicat faptul că modelul actual de creștere economică bazată pe salarii, cunoscut sub termenul „wage led growth”, trebuie schimbat pentru a asigura prosperitatea pe termen lung. În prezent, cea mai mare investiție se concentrează în sectorul public, reprezentând 6-7% din PIB, însă acest nivel este considerat insuficient. România nu a reușit să finalizeze procesul de aderare la OECD, un pas care ar fi putut schimba paradigma economică și de a atrage capital extern.
Pentru sectorul privat, Guvernul rămâne un partener decizional vital, însă în absența acestuia, companiile nu pot fundamenta decizii pe termen lung. Daniel Anghel a menționat că firmele au dificultăți în a stabili bugete pentru perioade de 2, 3 sau chiar 5 ani, ceea ce le împiedică să decidă dacă trebuie să aducă noi linii de producție. De asemenea, a subliniat importanța ratingului de țară, care va fi recalculat de instituțiile financiare în luna ianuarie.
Pe lângă lipsa deciziilor politice, se observă și o scădere a consumului, factor care a alimentat creșterea economică în ultimii ani. Industria, în special cea alimentară, nu a mai reușit să mențină ritmul de creștere, iar consolidarea fiscală a fost resimțită mai mult în zona privată decât prin reformarea statului. Consultantul a menționat că ar fi necesară reconsiderarea OUG 109, care vizează alegerea executivilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a piețelor financiare, reflectată și în cotațiile de la Banca Națională. De exemplu, în data de 9 octombrie 2026, cursul euro și al dolarului au înregistrat scăderi, în timp ce prețul aurului a cunoscut o creștere puternică. Această dinamică a monedelor și a activelor de refugiu completează tabloul unei economii care traversează o perioadă de ajustări și incertitudini majore.