Investitorii străini au decis să își reducă expunerea pe titlurile de stat românești în prima parte a acestui an, pe fondul turbulențelor politice din țară. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că, în luna iulie 2026, plasamentele nerezidenților pe piața titlurilor de stat locale, atât în lei, cât și în euro, au coborât la doar 16,7% din datoria publică totală. Această scădere reflectă o retragere a capitalului de pe piața de datorie românească în perioada de vară.
Valoarea plasamentelor străine în iulie 2026 a ajuns la un nivel de 76 mld. lei, ceea ce reprezintă aproximativ 15 mld. euro. Această cifră marchează o scădere față de începutul anului 2026, când expunerea nerezidenților era de 19,5%. Analizând evoluția pe termen lung, se observă că în anul 2025 ponderea deținerilor a oscilat între 19 și 20%, după ce în anul 2024 aceasta ajunsese spre 25% și în anul 2023 depășise pragul de 26% din datoria publică.
Scăderea deținerilor de titluri de stat din portofoliile investitorilor nerezidenți a generat episoade de depreciere a monedei naționale în fața euro. Cursul valutar a depășit pragurile de 5,1 și 5,2 lei/euro în prima parte a anului, într-un context de volatilitate. Această evoluție a fost alimentată de tensiunile politice prelungite care au amânat formarea unui nou guvern timp de aproape șase luni, pe lângă o economie în încetinire și o inflație care rămâne persistentă.
Pe lângă factorii interni, climatul extern turbulent a contribuit la decizia investitorilor de a retrage capitalurile. Incertitudinile globale și aversiunea la risc au împins investitorii străini să își deplaseze fondurile de pe piețele emergente către active considerate mai sigure. Această combinație de factori, formată din deficite bugetare încă mari și instabilitate politică locală, a afectat direct încrederea nerezidenților în instrumentele de datorie emise de statul român.
Situația financiară a țării este marcată de un deficit bugetar semnificativ, România înregistrând cel mai mare deficit trimestrial din Uniunea Europeană, cu o valoare de 9,2% din PIB. Această cifră depășește considerabil ținta anuală de 6% stabilită la nivel european. Presiunea exercitată de acest deficit, împreună cu necesitatea de a gestiona o inflație persistentă, contribuie la complexitatea mediului economic în care operează investitorii pe piața de capital.
În concluzie, ponderea deținerilor nerezidenților pe titlurile de stat a scăzut cu aproape 10 puncte în ultimii patru ani. Această tendință de retragere a capitalului este strâns legată de capacitatea de formare a guvernului și de stabilitatea macroeconomică. Investitorii monitorizează atent evoluția deficitarului și stabilitatea politică pentru a decide dacă vor reveni pe piața de datorie românească în viitorul apropiat.