Sumele refuzate la plată prin instrumente de debit, precum cecurile, biletele la ordin și cambii, au ajuns la peste 4,6 mld. lei în primele opt luni ale anului 2026. Această valoare reprezintă mai mult de două ori suma înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut, semnalând o deteriorare a lichidităților în mediul de business. Situația reflectă o presiune economică tot mai mare asupra companiilor care se confruntă cu dificultăți de finanțare.
Numărul total de titulari de cont care au generat astfel de incidente de plată a fost de aproape 18.000 până în luna august 2026. Majoritatea acestor entități sunt companii, iar cifra este mai mare decât cea raportată în primele opt luni ale anului 2025. Refuzurile apar atunci când băncile nu găsesc suficiente lichidități în conturile clienților care au emis aceste instrumente de plată, blocând astfel fluxurile financiare.
Nivelul actual de refuzuri marchează practic un maxim din ultimul deceniu pentru acest interval de timp. Precedentul record pentru sumele refuzate la plată a fost înregistrat în primele opt luni ale anului 2015, când valoarea a ajuns la 6,7 mld. lei. În perioada 2009-2015, băncile nu au putut onora plăți cu valori anuale cuprinse între 8,5 și 9,5 mld. lei, moment în care criza financiară a afectat sever activitatea multor firme.
Evoluția negativă a lichidităților companiilor are loc într-un context de recesiune economică, în care PIB-ul a scăzut cu 0,8% an/an în primul semestru al anului 2026. Pe lângă această scădere, mediul de business este afectat de persistența inflației la un nivel ridicat, de dobânzi încă mari și de taxele mari. Aceste elemente contribuie la accentuarea dificultăților financiare pe care le întâmpină firmele.
Indicatorii macroeconomici arată că inflația a început să scadă ușor în lunile de vară, ajungând la aproximativ 6% în august, după o perioadă de aproape un an în care a stagnat în jurul valorii de 10%. Totuși, în luna septembrie, rata anuală a inflației a urcat din nou la 6,6%, de la nivelul de 6,2% înregistrat în august. Această volatilitate adaugă un grad suplimentar de incertitudine asupra stabilității economice.
Situația actuală a lichidităților este strâns legată de dinamica indicatorilor de creștere și de stabilitatea prețurilor. În perioadele de recesiune, capacitatea companiilor de a-și onora obligațiile financiare este pusă la încercare, iar creșterea inflației poate pune presiune suplimentară pe capitalul de lucru. Monitorizarea acestor instrumente de plată rămâne un indicator critic pentru sănătatea întregului sistem economic.