România se confruntă cu riscul unei retrogradări în categoria junk, un scenariu care ar putea afecta grav stabilitatea financiară a țării. Specialiștii din cadrul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM), coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai, avertizează că o astfel de scădere a ratingului ar putea restrânge baza de investitori, ar crește costurile de împrumut și ar amplifica presiunile asupra cursului de schimb al leului. Deși România a evitat acest scenariu în 2026, perspectiva rămâne una de alertă.
În prezent, cele trei mari agenții de rating, respectiv Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s, au menținut calificativul României în categoria recomandată investițiilor, însă cu perspectivă negativă. Această poziționare pune țara la limita inferioară a categoriei investment grade. Bálint Nagy, cercetător în cadrul echitei RoEM-UBB FSEGA, explică faptul că nota influențează direct costul împrumuturilor statului. Cu cât nota este mai scăzută sau perspectiva este negativă, cu atât investitorii vor cere dobânzi mai mari pentru a asuma riscul de a cumpăra obligațiunile românești.
O retrogradare sub pragul investment grade ar avea consecințe mecanice asupra pieței de capital. Mulți investitori instituționali ar fi obliga să vândă automat obligațiunile românești, ceea ce ar duce la o finanțare mult mai scumpă a datoriei publice și ar pune presiune pe bugetul de stat. Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, subliniază că reconfirmarea ratingului în 2026 nu elimină riscul, ci oferă doar un interval de timp pentru ca autoritățile să demonstreze capacitatea de consolidare fiscală.
Pe lângă costul datoriilor, există riscul unei ieșiri de capital și al unei presiuni asupra leului. O diminuare a încrederii investitorilor ar putea reduce intrările de capital, afectând cursul de schimb și, pe termen lung, consumul și investițiile. Analiza RoEM-UBB FSEGA indică faptul că randamentele obligațiunilor guvernamentale cu maturitate de zece ani au crescut accelerat după 2021. În octombrie 2026, randamentul acestor obligațiuni era estimat la peste 7%, un nivel influențat de inflație și de dobânzile internaționale.
Agențiile de rating vor monitoriza atent dacă reducerea deficitului din 2026 este susținută și dacă bugetul pentru 2027 este considerat credibil. De asemenea, se va urmări respectarea țintelor fiscale și menținerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă. România își păstrează statutul de investment grade la toate cele trei agenții încă din 2014, însă perspectivele negative reflectă vulnerabilitățile cauzate de deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei publice, instabilitatea politică și riscurile geopolitice din regiune.
Istoricul european arată că o astfel de situație poate fi extrem de dificil de gestionat. Grecia a ajuns în categoria junk în timpul crizei datoriilor suverane, proces care a început în 2010, iar revenirea în categoria recomandată investițiilor a durat peste 13 ani. Exemple similare de pierdere a statutului investment grade au fost întâlnite și de Portugalia și Cipru, demonstrând că o retrogradare poate complica semnificativ procesul de recâștigare a încrederii piețelor financiare internaționale.