România se situează la limita inferioară a categoriei investment grade, fiind la pragul minim de siguranță pentru investitorii instituționali. Deși statul a evitat retrogradarea în categoria junk în acest an, riscul unei astfel de evoluții persistă, conform unei analize realizate de Romanian Economic Monitor, un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. O eventuală scădere a ratingului ar putea avea consecințe economice severe.
O retrogradare sub pragul de siguranță ar forța mulți investitori instituționali să execute vânzări automate de obligațiuni românești. Balint Nagy, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA, explică faptul că acest rating influențează direct costul împrumutului statului, deoarece investitorii cer dobânzi mai mari pentru a asuma riscul. Astfel, finanțarea datoriei publice ar deveni semnificativ mai scumpă, punând o presiune suplimentară pe bugetul de stat și limitând capacitatea de acțiune a guvernului.
Pe plan macroeconomic, trecerea în categoria junk ar putea declanșa o depreciere a leului și ieșiri masive de capital. Acest scenariu ar putea frâna investițiile și consumul intern, afectând direct nivelul de trai al populației pe termen lung. Analiza subliniază că o astfel de evoluție ar putea crea un cerc vicios, în care un deficit bugetar ridicat duce la necesitatea unor împrumuturi mai mari, care la rândul lor generează dobânzi și mai mari pentru stat.
În cursul anului, România a trecut prin trei evaluări majore de la agențiile de rating. Pe 31 iulie, Fitch a reconfirmat ratingul BBB- cu perspectivă negativă, iar pe 7 august, Moody's a menținut Baa3 tot cu perspectivă negativă. Ultima evaluare importantă a avut loc pe 2 octombrie, când Standard & Poor's a reconfirmat ratingul BBB- cu perspectivă negativă. Următoarea reanalizare majoră de la Fitch este programată pentru ianuarie 2027.
Specialiștii de la RoEM-UBB FSEGA consideră că miza următoarelor evaluări depinde de capacitatea României de a demonstra sustenabilitatea reducerii deficitului din 2026. Criterii esențiale vor fi stabilitatea guvernamentală, respectarea țintelor fiscale, continuarea absorbției fondurilor europene și menținerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă. În prezent, combinația dintre deficitul bugetar mare, creșterea datoriei și incertitudinile politice menține ratingul la limita inferioară a categoriei investment grade.
Ratingul de țară reprezintă nota acordată de agenții independente, precum Standard & Poor's, Moody's sau Fitch, pentru a indica siguranța rambursării datoriilor de către un stat. De la anul 2014, România își menține statutul de investment grade la toate cele trei mari agenții, însă perspectivele negative indică o poziție fragilă. Această stabilitate este susținută de creșterea economică și accesul la fonduri europene, dar este amenințată de deficitele fiscale structurale.